Mai 26, 2017, 00:51

Vasile Stefanescu (dreapta) si Traian Basescu

Aproape că nu există bucureştean care să nu fi fost umilit de un taximetrist care a refuzat să îl ducă acasă sau la serviciu sau care să nu fi fost la un pas să piardă un avion din cauză că nici un taximetrist nu i-a răspuns la comandă. Sau care să nu fi interacţionat cu un taximetrist nesimţit şi nepoliticos care conducea o maşină murdară şi veche. Sau care să nu fi fost scos din sărite în trafic de taximetriştii care nu respectă Codul Rutier şi care își parchează mașinile unde au ei chef. Sau care să nu fi observat că, de exemplu, la intrarea în Centrul Vechi staționează doar taxiuri pirat, cu tarife uriaşe sau cu aparate de taxat măsluite, care oficial îţi arată un preţ, iar când ajungi la destinaţie, îţi rup în două bugetul. Şi toate astea sub ochii şi nepăsarea echipajelor de Poliţie.

Cum se face că de atâţia ani de zile nimeni nu rezolvă această problemă deşi în Parlament, la comisia de Transporturi a Camerei Deputaţilor zace de mai bine de 10 ani o lege a taximetriei care ar putea face ordine în sistem?

Păi probabil că nu există bucureştean care să nu fi mers cu taxiul şi să nu fi auzit măcar un taximetrist care să se plângă, cu informaţii din interiorul breslei, de încrengăturile politice ale afacerii. De la numele lui Miron Mitrea până la cel al Elenei Udrea, multe au stat pe buzele şoferilor, ca fiind implicate în ramificațiile complicate şi dubioase ale unui business care valorează zeci de milioane de euro lunar.

Nişte mici amănunte ar face lumină, de exemplu, în scandalul recent al protestului organizat de Cotar, săptămâna trecută, în faţa Guvernului, unde au fost aduse peste 400 de taxiuri, 90 de microbuze și mai mult de 500 de persoane. Protest prezentat oficial ca fiind împotriva UBER, şi neoficial fiind o presiune dintr-o serie de multe presiuni făcute în Parlament şi la nivelul Administrației Bucureștiului pentru a nu se reglementa afacerea taxiurilor. Surse din Comisia de Transporturi a Camerei Deputaţilor susţin că membrii comisiei sunt de mulţi ani ţinţa unui lobby vehement al clanurilor taximetriei pentru ca Legea taximetriei să nu fie adoptată. Exact aceeaşi presiune este reclamată şi de cei de la Primăria Capitalei, care a provocat nemulțumirea baronilor taximetriei cu proiectul înfiinţării unui dispecerat unic pentru taxi în Bucureşti.

Protestul de săptămâna trecută a fost organizat de Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România. Un  personaj-cheie în această poveste este Vasile Ștefănescu, supranumit „Nașul taximetriștilor”, care la ultimele alegeri parlamentare a candidat la vedere în echipă cu Traian Băsescu. Ștefănescu este președintele Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR).

Potrivit informațiilor citate de PSnews.ro, șeful COTAR ar fi făcut demersuri similare încă de pe vremea guvernului Dacian Cioloș. Astfel, în data de 13.10.2016, prin cererea numărul 13448 depusă la Secretariatul General al Guvernului României (SGG), Vasile Ștefănescu (în numele COTAR) solicita oficial emiterea unei ordonanțe de urgență care să consolideze dispecerizarea obligatorie a tuturor operatorilor de taxi, inclusiv aplicațiile informatice apărute în ultima perioadă.

În mod concret, textul propus de către Vasile Ștefănescu s-a referit la redefinirea dispeceratului ca „activitate conexă transportului în regim de taxi”, în condițiile în care, în legislația actuală, această activitate comercială este codificată diferit de transporturile cu taxiuri.

Totodată, propunerile de text legislativ înaintate de Ștefănescu către SGG indică obligativitatea „preluării comenzilor de transport prin intermediul telefonului, aplicației informatice mobile de taxi sau alte mijloace ce pot fi descărcate cu ajutorul internetului și transmiterii taximetristului prin stație radio emisie recepție, prin intermediul aplicației informatice mobile conectate la internet”.

Cifrele vehiculate în rândul reprezentanților unor asociații profesionale adverse celor reprezentate de către Vasile Ștefănescu indică în jur de 60.000 de autorizații taxi existente în prezent la nivel național, care, în baza actualelor proceduri de funcționare, plătesc în medie 250 – 300 lei / lună taxă de dispecerizare. Totalul estimat al acestor taxe colectate lunar de către dispeceratele de taxi variază între 15 milioane de lei și 18 milioane de lei.

De fapt, prin aceste propuneri, Vasile Ștefănescu este perceput că ar susține disimulat interesul unei importante firme de taxi ce activează în zona București-Ilfov, de a împiedica dezvoltarea oricăror forme de concurență pe acest segment.

PSnews.ro mai spune că, în paralel cu depunerea solicitării de OUG, Vasile Ștefănescu ar fi creat presiune asupra decidenților din aparatul administrativ al Ministerului Transporturilor, tocmai în sensul susținerii proiectului de act normativ. Pentru aceasta, liderul COTAR s-ar fi prevalat de aceleași metode folosite anterior, vizând diseminarea în spațiul public și la nivel de conducere ministerială a unor informații legate de organizarea unor proteste de amploare.

Cine este Vasile Ştefănescu?

Vasile Ștefănescu a înfiinţat Asociația Camera Națională a Taximetriei din România. Acesta s-a asociat în acestă structură cu Ilie Anghel, „creierul” afaceri Cristaxi. Dar, pentru a da ONG-ului anvergură națională, cei doi au cooptat în conducere patroni ai firmelor de taxi din marile orașe: William Brânză, fondator al taxi Willis SRL (fost parlamentar, cercetat de DIICOT pentru evaziune fiscală și sprijinirea unui grup infracțional organizat); Lucian Popescu (cercetat penal pentru înșelăciune); Neculai Nechita, fost asociat unic Taxitrans (cunoscut drept „baronul taxiurilor din Bacău”).

Miza reală a organizării sub formă de federații și structuri-mamut ascundea, însă, nevoia inițiatorilor de a arăta că au în spate grupuri mari de oameni și a putea astfel să pună presiune pe autorități.

Vasile Ștefănescu a mai pus bazele Federației Naționale a Camerelor Operatorilor Taxi și Taximetriști Independenți din România (FNCOTR), iar în 2009 apare Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR). Ambele au fost doar structuri de presiune, așa cum am spus, iar în structura lor de conducere se regăseau cam aceleași personaje. Tot în 2009, Ștefănescu inființează Federația Națională a Școlilor de Șoferi din România (FNSSR).

Profitul se obține din „traficarea” licențelor de taximetrie de pe piață. Ce care doresc să conducă legal un taxi în Capitală trebuie să le plătească rechinilor monopoliști. După 2003, prin înființarea a zeci de companii de taxi, introduse apoi în insolvență și faliment, s-au obținut licențe fără număr de la Primăria Capitalei, deținute de doar câțiva oameni, care au format un cartel şi impun propriile reguli în afacerea de taxi din Capitală.

Faptul că Vasile Ştefănescu a fost candidat al lui Traian Băsescu la parlamentare după ce ani de zile a beneficiat de prezenţa lui Train Băsescu şi a PDL la conducerea Primăriei Capitalei nu este o surpriză. Puterea lui Vasile Ştefănescu, fost patron al companiei de taxi Rodell, vine din trecut, din relaţiile sale de afaceri cu fostul ministru al Transporturilor şi fost lider greu al PD, Radu Berceanu. Presa din Craiova scria în 2010 că Ştefănescu era asociat în firma Vaber Invest Grup cu fii lui Radu Berceanu.

 

Dughin, in centru, Constantin Parvulesco, in dreapta, Dan Zamfirescu, in stanga

Când auzi că vine Alexandr Dughin la Bucureşti şi că poţi avea acces (gratis) la un discurs de-al său, nu ai cum să ratezi așa ceva. De aia m-am înghesuit aseară în metrou cu trupele de corporatişti care visează doar vize de muncă în America şi m-am dus să îl văd. Şi mai ales să văd cine, dintre toţi iluştrii politicieni, analişti, propagandişti, are curajul să se afişeze public la coada de pupa mâna ideologului măreţului Putin.

Nasol, niciunul. La 6 fără un sfert, în Sala Dalles unde la 6 trebuia să fie lansată o carte de-a lui Dughin, mirosea a morgă cu frigiderele stricate şi la fel şi arăta. Vreo 10 inşi cu feţe pământii şi cearcăne adânci, pe care vag mi-i aminteam de pe la congresele PRM şi PPDD, se uitau topiţi la marele, unicul, uriașul gânditor al ortodoxiei, cel care îl învaţă pe Putin ce să facă, ce să dreagă. Subiectul adorației, teatral, cu barbă de Rasputin, cu faţa albă coală, întinsă mai tare decât a lui Gheorghe Falcă după cinci tratamente cu botox, cu ţoale scumpe, poza într-un colţ în Mesia reîntors din ceruri. Nu zâmbea, probabil de teamă că îi crapă faţa, şi semna distant câte un autograf, am numărat maximum 5, cartea fiind totuși cam scumpă pentru publicul contemporan cândva cu al doilea Război Mondial. M-am dus şi eu să întreb cât costă, că nu avea preţ afişat. 50 de lei. Pfoai, scumpă propaganda rusă, nu glumă. La americani era mai ieftin.

Lângă Mesia era un cetăţean ieşit parcă direct din poveștile lui Ilf şi Petrov. Mic, slab, şi el alb la faţă şi neted ca stăpânul, cu haine ruseşti din vremea Ţarului, cu barbuţă şi părul prins în coadă, şi mut ca un peşte. Am crezut că e translatorul, dar ulterior s-a dovedit că, în ciuda aparenţelor, era român. Mă rog, în acte. îl cheamă Constantin Pârvulesco (cu o) şI, conform Wiki, este fiul lui Jean Parvulesco şi al Contesei Véronique Sénac de Meilhan. Tot Wiki zice că domnul din Ilf şi Petrov este prieten la cataramă cu Dughi şi că a scris mai multe cărţi în care militează pentru un stat religios condus de un om al Bisericii.

Cică e celebru în lumea intelectualilor de dreapta, dar eu nefiind, nu ştiu. Tot un celebru intelectual, primul care a recunoscut după Revoluţie că a colaborat cu Securitatea, a venit să se pupe cu Rasputin. Un venerabil cu aer aristocrat, descendent al unei vechi familii boiereşti liberale, Dan Zamfirescu. Au vorbit în franceză şi păreau să se cunoască bine.

A început marele eveniment, deschis de doamna de la editura care i-a tipărit zeului cartea. O editură de familie și o doamnă patroană fană înfocată a Legiunii și Căpitanului. A ținut să certe zdravăn presa nerușinată că nu a marcat săptămâna trecută comemorarea unui poet legionar și desigur a ținut să și recite o poezie din patrimoniul cultural legionar.

Nu s-a aplaudat, sau nu-mi amintesc eu, absorbită fiind de spectacolul de un absurd sublim.

Apoi a vorbit cetățeanul din Ilf și Petrov. Român fiind a vorbit în franceză, și din franceză era tradus în română de Dragoș Dumitriu, scriitor la Sputnik și ofițer de presă pentru Dughin în România. Traducerea s-a poticnit, traducătorul a fost certat, matusalemii din sală strigau de pe scaune cum se zice corect la cuvântul nu știu care, scriitorul la Sputnik se fâstâcea. Mai ales că săracul era deja supărat că zeul gândirii ortodoxe nu avea solicitări din partea presei și deci nu-și făcea norma de propagandă prognozată. Superb.

După aia a vorbit Iurie Roșca pe care nu l-am ascultat cu atenție pentru că practic nu pentru el venisem și cu chiu cu vai a început să glăsuiască vedeta. Ceva gen șarpele Kaa, trust in me just in me. Sub privirile hămesite de spirit și cultură ale matusalemilor, a înșirat o mulțime de chestii foarte abil formulate, pretinzând, pentru a ne convinge că este cinstit și obiectiv, că este nemulțumit personal de multe chestii din Rusia și ne-a îndemnat și pe noi să fim nemulțumiți de chestiile din România.

A zis că există o Rusie sfântă și o Românie sfîntă care sunt surori nu de ieri de azi ci de pe vremea când noi eram traci și rușii nu descoperiseră vodca și trăiau în peșteri, că nu există popor cu o spiritualitate mai profundă decât poporul român, ceva cu Zamolxe, multe prostii cu Zamolxe, a zis că el s-a format la școala lui Nae Ionescu, Ioan petru Culianu, Lucian Blaga și Mircea Eliade (ce surpriză efuziunile legionare de la început), că vine des în România unde are mulți prieteni (da, sunt unii și prin Parlament), că iubește până la lacrimi poporul ăsta care înainte să intre în UE și în NATO era popor cum trebuie.

Ei și aici a ajuns la ce voia de fapt să ne învețe. Mai întâi și mai întâi a precizat că Rusia și America vor același lucru. Putin și Trump vor același lucru. Globalizarea i-a stricat pe oameni și UE cu Soros (vă era dor, așa-i?) au un plan secret să distrugă identitățile colective și să creeze post-omul. Și arma lor este identatea sexuală opțională. Politica de gen. Adică să decizi tu dacă ești gay sau nu. Păi nu se poate așa ceva. Putin, cu toate păcatele lui, este foarte iubit în Rusia pentru că a zis până aici! Eu aici nu accept homosexuali. Așa și Trump, el a zis până aici, eu nu accept homosexuali și a câștigat alegerile în America votat fiind de americani cu frică de Dumnezeu.

Așa trebuie să facem și noi în România, pentru că UE și Soros au stricat acest neam curat la suflet și i-au împuiat capul cu false valori occidentale. Să revenim la statul tradițional, biserica tradițională, familia tradițională. Sună cunoscut, așa-i? Din reflex m-am uitat în jur după Felix Tătaru dar nu l-am văzut.

Problema lui Dughin a fost că după partea asta cu UE și Soros mi-am dat seama că știam deja textele de propagandă de la prietenii lui de pe Facebook și am decis să îmi aerisesc creierul cu o țigară. După o țigară am decis să-mi aerisesc creierul și mai bine și să nu mă mai întorc.

 

Costel Ceocea, sursa foto Adevarul.ro

SIF-urile sunt societăţi private care administrează sute de milioane de euro de la alte companii, fiind înfiinţate după Revoluţie, când peste 9 milioane de români au devenit acţionari la companiile privatizate în masă. Celebra ASF, unde se plătesc cele mai mari salarii din ţară şi unde s-au aciuat, pe bani grei, soţiile celor mai importanţi demnitari ai statului, supraveghează SIF-urile, dar păleşte de invidie când vede ce lefuri primesc necunoscuţii şefi ai SIF-urilor, un fel de baroni misterioşi ai finanțelor.

Costel Ciocea este în SIF Moldova din 1994, pe diferite funcíi, iar din 2008 a fost ales preşedinte. Mâine, SIF Moldova are din nou alegeri pentru postul de preşedinte,anunţă ziarul Bursa, care notează că cinci dintre actualii administratori doresc reînnoirea mandatelor, locurile lor fiind ameninţare de numai doi candidaţi, reprezentanţi ai Swiss Capital.  Astfel, la SIF Moldova, actualul Consiliu a propus cinci candidaţi, intenţia fiind ca acţionarii să aprobe şi reducerea numărului de membri CA, de la şapte la cinci: Horia Ciorcilă, Octavian Radu, Iancu Cătălin Jianu, vicepreşedintele Claudiu Doroş şi preşedintele Costel Ceocea. Totodată, Swiss Capital are două propuneri pentru conducerea SIF2 Moldova, respectiv Robert Cosmin Pană şi Olimpiu Blăjuţ.

Conform unei anchete a ziarului Gândul, președintele Ceocea are venituri de 27.517 euro lunar, cu bonusurile strângând 330.209 euro anual.

Ce este interesant în viaţa şi activitatea lui Costel Ciocea este faptul că nimeni nu îi stă în cale. Nici măcar legea sau miniştrii de la Bucureşti. Ziarul Adevărul dezvăluia în 2016 că domnul Costel Ceocea, preşedintele Societăţii de Investiţii Financiare Moldova, a devenit, pe 1 februarie, conferenţiar universitar la Universitatea „Vasile Alecsandri“ din Bacău, cu un dosar care nu îndeplineşte standardele minimale impuse prin lege. Reţeta este simplă, dezvăluie jurnaliştii de la Adevărul: Ceocea, în calitate de preşedinte director general al SIF Moldova, a dat undă verde pentru trei sponsorizări din banii acţionarilor către universitate. „O parte din bani au ajuns la fiul rectorului Valentin Nedeff şi la trei dintre doctoranzii acestuia, pentru burse în străinătate. În acelaşi timp, Ceocea, care a terminat facultatea la 40 de ani, primeşte dreptul de a preda şi, odată cu ultimele sponsorizări, i se eliberează un post de conferenţiar. Concursul a avut loc pe 25 ianuarie, iar Ceocea a fost acceptat în baza unui dosar cel puţin suspect. Printre „preferaţii” rectorului Nedeff se numără şi alte personaje notorii din Bacău, reţeta banilor pompaţi din mediul privat spre instituţia de învăţământ superior, ca sponsorizări sau pentru susţinerea unor proiecte de cercetare, fiind aplicată şi în cazul obţinerii de doctorate.

Şefii unor instituţii sau societăţi importante din Bacău au alocat bani şi au semnat contracte de cercetare sau de sponsorizare cu Universitatea de stat „Vasile Alecsandri“ din Bacău, al cărei rector este Valentin Nedeff. Coincidenţă sau nu, „sponsorii” au căpătat titluri şi grade universitare. Printre beneficiarii direcţi ai banilor veniţi ca sponsorizări sau pentru susţinerea unor cercetări făcute de Universitate se numără fiul rectorului, finii acestuia şi echipa cu care conduce instituţia de învăţământ superior din Bacău. De precizat este că documentarea investigaţiei, realizată de jurnaliştii „Adevărul”, a fost îngreunată de lipsa accesului la documentele interne ale Universităţii, dar şi de frica unor cadre didactice, care s-au ferit să-şi facă numele publice”, scrie Adevărul

În urma articolelor din ziarul Adevărul, după ce Universitatea nu a reuşit să răspundă Ministerului condus de Adrian Curaj, acesta a trimis Corpul de Control, pe 10 martie 2016, dar care nu a reuşit să ajungă la vreo concluzie.

 

Arată mai multe ştiri...
Shares