UDMR a anunțat că vrea să atace legea votului prin corespondenţă la Curtea Constituţională. Ba mai mult, Uniunea vrea să facă un pact cel puțin neașteptat cu partidului lui Călin Popescu Tăriceanu, ALDE, formațiune care se opune la fel de vehement acestei proceduri de vot pentru românii din străinătate. Și asta pentru că maghiarii nu ar avea singuri semnături suficiente pentru a depune contestaţia la CCR, dacă legea va trece și de Camera Deputaților, după ce senatorii au dat deja aviz pozitiv.
„Varianta adoptată de Senat la legea votului prin corespondenţă este o greşeală mare, uriaşă. (…) Din păcate, amendamentele noastre nu au fost luate în serios. Mai este timp la Camera Deputaţilor să reparăm această greşeală, vom depune amendamente şi spunem că la alegerile parlamentare dreptul cetăţenilor români din străinătate de a vota este asigurat şi pentru alegerile prezidenţiale se poate găsi o formulă mai bună”, a spus Kelemen Hunor.
UDMR nu are niciun interes ca votul prin corespondență să fie aprobat, pentru că voturile pe care maghiarii le iau de peste hotare sunt nesemnificative. Ceea ce ar putea trăda o dorință disperată de a-și păstra posturile în Parlament, amânând tot mai mult sau chiar scoțând de la masa discuțiilor votul prin corespondență. Astfel maghiarii au de gând să facă tot ce pot pentru a împiedica trecerea legii prin Camera Deputaților.
Președintele partidului a anunțat că în cazul în care amendamentele UDMR nu vor fi acceptate nici în dezbaterea Camerei, Uniunea va strânge semnături pentru atacarea legii la Curtea Constituţională.
„Este nevoie de 50 se semnături la Camera Deputaţilor şi 25 la Senat. UDMR nu are aceste semnături. În momentul în care vom lua în considerare acest demers, luăm în calcul şi varianta atacării la Curtea Constituţională de către preşedintele Senatului sau preşedintele Camerei Deputaţilor”, a mai spus liderul UDMR.
Întrebat dacă va discuta cu copreşedintele ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, Kelemen Hunor a spus că va avea discuţii cu toţi colegii care consideră că legea nu este corectă. Iar partidului președintelui Senatului este singurul care a anunțat că nu susține legea în această formă.
Lobbyul împotriva acestei legi a continuat și cu deputatul UDMR Marton Arpad care susține că forma adoptată de Senat nu garantează secretul votului prevăzut de Constituţie, fiind posibilă o fraudă electorală. Deși
„Constituţia României este destul de clară în articolul 62: Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Comisia de la Veneţia care este citată într-o decizie a Curţii Constituţionale (…) se ocupă exact cu votul prin corespondenţă, enumeră care sunt acele principii necesare ca acest vot prin corespondenţă să fie funcţional. Pornind de la aceste lucruri, sunt atenţionate statele în privinţa votului familial, între ghilimele, pentru că unul dintre pericolele mari a fost faptul că atunci când cineva se duce să voteze la o secţie de votare, soţul intră într-o cabină şi soţia în altă cabină. La votul prin corespondenţă: cine vede ce se întâmplă în jurul mesei?”, a susţinut Marton Arpad.
Doar că România nu inventează votul prin corespondență. În unele state din SUA această formă de exprimare a alegerii candidatului a devenit obligatorie. Inițial, procedura era permisă doar celor care prezentau o justificare – nu puteau să se deplaseze la secția de vot sau erau în misiune peste hotare – dar acum este accesibilă tuturor celor care solicită să primească buletinul de vot la adresa pe care o indică. În majoritatea statelor, cheltuielile poștale sunt acoperite. În Marea Britanie, la ultimele alegeri pentru Parlamentul European s-a impus sistemul „allpostal- voting”: absolut toți alegătorii au primit acasă buletinul de vot și, ulterior, au putut să voteze fie direct la o secție, fie prin corespondență. Și în Elveția există acest sistem doar că, pentru identificare, pe lângă plicul anonimizat există și un card cu datele alegătorului.
În schimb, UDMR a susținut acordarea dublei cetățenii maghiarilor din României ca aceștia să poată vota la alegerile din Ungaria. Cum Budapesta are legiferat votul prin corespondenţă, mulți maghiari din România au putut vota la alegerile generale din ţara vecină.
Astfel, doritorii au avut două variante. Cei care locuiau în apropierea unui consulat sau a unei ambasade a Ungariei s-au deplasat la sediul instituţiei respective, unde, pe baza actului de identitate maghiar, au votat. Cea de a doua variantă, la care se pare că a apelat anul trecut majoritatea celor 200.000 de maghiari cu dublă cetăţenie din România, a fost solicitarea trimiterii la domiciliu a kit-ului de vot (compus din buletinul de vot, un formular şi plicul cu adresa de destinaţie gata completată), urmând a trimite personal, prin poştă, votul la Budapesta. Aceștia au fost însă nevoiți să se grăbească pentru ca plicul să ajungă cu o zi înainte de începerea votului la ambasade și consulate.
Numărul total al cetățenilor maghiari din afara Ungariei, care au primit cetățenia ungară, este de 510.000, dintre care 65% sunt din România.
0 Comentarii