Iun 23, 2018, 07:00

Cât de străină este HVIM, cea mai activă grupare extremistă din România, de activitățile teroriste

8731225 (1)

QConexiunile HVIM cu acțiuni de tip terorist nu sunt o noutate, mișcarea fiind implicată de-a lungul timpului și în alte demersuri cel puțin controversate în afara țării, dar susținute de membrii din România.

De exemplu, Budahazy Gyorgy (lider al unei mișcări extremiste ungare și membru al HVIM) a fost arestat în luna iunie 2009, fiind acuzat de terorism, deținere de materiale explozibile și planificarea unor atacuri. Împreună cu alte cinci persoane, a tras cu arma asupra casei unui senator si a incendiat locuința unui alt membru al Parlamentului de la Budapesta. Budahazy a mai fost implicat in declanșarea protestelor antiguvernamentale și a atacului asupra clădirii televiziunii ungare, din septembrie 2006.

La acea vreme, HVIM a organizat manifestații de stradă pentru a-i lua apărarea lui Budahazy, în mod similar cu cele organizate în aceste zile la Tîrgu Secuiesc pentru apărarea lui Beke Istvan. Proteste de acest gen au avut loc și în România, în fața consulatului ungar de la Miercurea Ciuc.

Mișcarea 64 de Comitate s-a implicat activ și în susținerea nevinovăției grupului terorist maghiar condus de Eduardo Rozzsa Flores, care, în aprilie 2009 a încercat să îl asasineze pe președintele Boliviei. În acel atentat, Eduardo Rosa Flores și un alt atentator, Magyarosi Arpad, au fost uciși de trupele boliviene. Eduardo Rozsa Flores a avut o legătură apropiată cu fondatorul HVIM, Laszlo Toroczkai, dar și cu Budahazy. Potrivit Hungarian Spectrum, care citează presa croată, Rozsa Flores a fost interceptat în 2009 când lua legătura cu fondatorul Mișcării celor 64 de comitate, Laszlo Toroczkai, un apropiat și ai liderului Jobbik, Gabor Vona. Asta după ce liderul Grupării 64 de Comitate îi ceruse ajutorul lui Flores pentru formarea unei grupări paramilitare pentru eliberarea teritoriilor din Serbia care au aparținut Ungariei Mari.

Extremiștii de la HVIM depun și un jurământ cel puțin interesant înainte de a fi acceptați în gruparea extremistă. Viitorii membri trebuie să jure că vor apăra “supușii Sfintei Coroane din Bazinul Carpati și patria, chiar cu prețul vieții”, că vor accepta “recomandările celor mai înalți lideri ai mișcării”, fără a se abate de la drumul pe care au fost inițiați. In același timp, aspiranții trebuie să se supună ordinelor superiorilor, să respecte regulile scrise și nescrise ale mișcării, iar pe “trădători, necredincioși și dușmani îi vor urmări în război până când vor primi pedeapsa pe care o merită”, potrivit Ziua Veche.

Autoritățile locale din zonă nu se delimitează clar de aceste mișcări extremiste ale căror activități pot degenera, așa cum s-a întâmplat în Târgu Secuiesc. Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, s-a dezis recent de gruparea HVIM, spunând că face rău comunității maghiare. Însă după arestarea lui Beke Istvan, cercetat pentru acțiuni teroriste, a cerut organizațiilor internaționale să urmărească atent evoluția dosarului liderului HVIM din Târgu Secuiesc.

Consilierii locali UDMR din cadrul Consiliului Local Târgu Secuiesc au votat alături de consilierii locali PCM și PPMT pentru ca o stradă din municipiul Târgu Secuiesc să poarte numele ciminalului de război Wass Albert. Astfel colegii lui Beke Istvan Attila, cercetat de DIICOT pentru terorism, au propus şi subalternii lui Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, au votat.

Citeşte şi

0 Comentarii

Shares