Dec 4, 2016, 18:15

Cazul Adriana Săftoiu îl lasă pe Iohannis fără purtător de cuvânt

carte adriana saftoiu

Dezvăluirile făcute de fostul purtător de cuvânt al lui Traian Băsescu în cartea „Cronică de Cotroceni” au, paradoxal,  un efect asupra Administrației Iohannis. Din cauză că s-a dovedit faptul că angajații Administrației Prezidențiale nu sunt obligați printr-o clauză de confidențialitate să păstreze secretul asupra informațiilor pe care le obțin în activitatea lor, numirea unui nou purtător de cuvânt la Cotroceni ar putea fi amânată, susțin surse politice. Totodată, aceleași dezvăluiri au subminat și șansele Adrianei Săftoiu de a deveni purtătorul de cuvânt al lui Klaus Iohannis, pentru numirea sa insistând asiduu co-președintele PNL, Vasile Blaga.

Temerile legate de o repetare a cazului Săftoiu, de data asta prin publicarea unor memorii ale fostei purtătoare de cuvânt a lui Klaus Iohannis, Tatiana Niculescu Bran, au fost risipite chiar de către aceasta, care a ținut să precizeze, printr-o postare pe Facebook, că nu are de gând să scrie o carte despre experiența de la Cotroceni:

„Mă întreabă cineva ce părere am despre cartea Cronică de Cotroceni, de Adriana Săftoiu. N-am. Autoarea este politician, iar cartea e opera unui politician. Cei care se așteaptă să scriu și eu vreo cronică de Cotroceni, eventual în același stil, vor fi dezamăgiți să afle că n-o voi scrie”

Cu toate acestea, faptul că Adriana Săftoiu a ținut un jurnal în perioada în care a lucrat cu Traian Băsescu și l-a publicat acum, face și mai necesară, în opinia echipei de la Cotroceni, modificarea legislației astfel încât angajaîii de la Președinție să semneze un act prin care să se angajeze că nu divulgă lucrurile pe care le află în exercițiul funcției.

Surse oficiale au declarat pentru BreakingNews24 că persoanele care au fost aduse la Palatul Cotroceni pentru a face parte din echipa noului Președinte nu au fost puse să semneze niciun fel de clauză de confidențialitate, deși domeniul în care activează impune o astfel de precauție

Confidențialitatea nu se referă la secretele de tip secret de serviciu sau secret de stat, la care au acces doar acei demnitari sau funcționari care obțin în prealabil certificatul ORNISS necesar pentru a primi dreptul de lectura un document de acest tip. Se referă însă la chestiuni la fel de importante, având în vedere statutul instituției în care lucrează: secretul legat de activitățile desfășurate în cadrul Administrației Prezidențiale. Astfel, cei care vin să lucreze la Palatul Cotroceni nu ar fi împiedicați de nimic să povestească unor terțe persoane din afara instituției despre ceea ce află la Președinție, despre cei care vin în vizită sau în audiență la Președinte sau la consilierii acestuia, despre discuțiile private pe care le poartă Președintele și consilierii săi în timpul întâlnirilor pe care le au.

Această vulnerabilitate a fost descoperită după plecarea din funcție a Tatianei Niculescu Bran, plecare care nu s-a desfășurat în cei mai buni termeni cu foștii colegi. Viitoare posibile plecări din echipa lui Iohannis i-au făcut pe colaboratorii Președintelui să se gândească la impunerea unei reguli scrise în privința clauzei de confidențialitate. Potrivit legii, în acest moment doar cei care sunt funcționari publici se supun acestei reguli, ei primind și un spor de confidențialitate la salariu, însă nu funcționarii publici au acces la cele mai sensibile informații, ci mai ales cei din aparatul de consilieri.

Pentru asta este nevoie de modificarea Legii 47/1994 privind organizarea și funcționarea Administrației Prezidențiale, care prevede doar ca persoanele angajate să semneze un angajament de „loialitate”.

„Personalul Administrației Prezidențiale este alcătuit din persoane detașate, la cererea Președintelui României, din ministere si alte autorități publice, precum și din persoane încadrate direct pe funcțiile sau posturile pe care urmează să le îndeplinească.
(2) Personalul prevazut la alin. (1) poate fi încadrat numai pe baza încrederii acordate de Președintele României și cu condiția semnării unui angajament de loialitate stabilit prin regulamentul prevăzut la art. 2. Retragerea încrederii are ca efect revocarea încadrării, precum și încetarea detașării, eliberarea sau destituirea din funcție ori desfacerea contractului de muncă, după caz”, se arată în Legea nr 47.

Regulamentul de organizare și funcționare al Președinției spune că acest angajament de loialitate se schimbă odată cu Președintele investit în funcție, însă, potrivit legilor în vigoare, un angajament de loialitate nu are greutatea juridică a unor clauze de confidențialitate prevăzute într-un contract.

Citeşte şi

0 Comentarii

Shares