Numai când mă uit la o pagină deschisă de internet simt cum vine un val imens de ură față de Oprea, care se propagă pe Facebook la fel cum s-a propagat în 16 noiembrie, anul trecut, când în online s-a decis soarta lui Ponta.
Întrebarea este ce se va întâmpla de acum înainte cu acest sinistru personaj care reprezintă chintesența a tot ceea ce este mai dezgustător și mai periculos în viața politică și publică din România, o combinație de traseism, trădare, minciună, impostură, incultură, apartenență la o încrengătură dubioasă între politic și structuri de siguranță națională, după ce fusese cu ceva ani în urmă, nu foarte mulți, șeful unei încrengături dubioase între politic și grupuri de interese economice pe care se chinuie DNA până în ziua de azi să le destrame.
Oprea a fost până astăzi piesa esențială de pe tabla de șah a celor care joacă guvernarea, actuală și viitoare. Acum însă, a devenit o piatră de moară legată de gâtul celor care se afișează alături de el. Poporul, care în sondajele de opinie făcute pe colțul mesei în bucătărie, îl iubea de la lună la lună mai mult decât pe alții într-o viață, nu are cum să ierte faptul că un om de 28 de ani și-a rupt gâtul din cauza ciocoismului domnului General.
Nici până azi nu era foarte simpatizat. Nu am auzit pe nimeni, niciodată, nici măcar între aliații săi oficiali, atunci când vorbeau sincer, fără camere de filmat și microfoane prin preajmă, spunând vreo vorbă de apreciere despre el. De azi însă, nu știu cine va mai avea curajul să spună oficial ce om de nădejde este, numai bun să fie luat într-o alianță la guvernare.
Mai ales că au început să curgă mărturii și dovezi despre abuzurile săvârșite de marele General care folosea Ministerul de Interne ca pe propria sa moșie, și care făcuse din angajații MAI sclavii săi personali.
Poliția a primit ordin să împiedice pe cât posibil ancheta Parchetului, iar politiștii au primit ordin să tacă, dar bulgărele de zăpadă a pornit și nu prea mai are cum să fie oprit. Se va opri probabil într-un dosar de abuz în serviciu, dar ceea ce contează este că și cariera politică a celui care ajunsese să fie cel mai puternic om din România, cel care visase să fie director SRI, premier, stăpânitor de președinți, cel care presa șefi de partide să joace cum le cânta el, s-a cam încheiat.
Pentru că dacă Alina Gorghiu, Vasile Blaga, Klaus Iohannis, se vor așeza la masă acum sau peste un an, cu Generalul, vor avea lângă ei, pe scaun, fantoma lui Bogdan Gigină.
Moartea unui om nu poate fi compensată de nimic, dar poate totuși Bogdan Gigină nu a murit degeaba.
0 Comentarii