Feb 20, 2020, 23:02

Cine ne va asculta telefoanele? Binomul DNA-SRI s-a desființat. Sute de dosare penale, aruncate în aer

kovesi si hellvig

Curtea Constituțională va publica săptămâna viitoare, marți, motivarea deciziei privind interzicerea supravegherii tehnice efectuate de SRI în serviciul DNA și al celorlalte parchete. Ce se va întâmpla de marți încolo?

SRI nu va mai avea voie să colaboreze cu DNA și cu DIICOT la adunarea probelor pentru dosarele penale, și, potrivit unor surse oficiale, fiecare parchet va trebui să constituie propria unitate de interceptări și supraveghere tehnică, deoarece nu vor mai putea apela la serviciile unității speciale din cadrul Serviciului Român de Informații. 

CCR a admis cu majoritate de voturi, într-un dosar care l-a avut ca raportor pe Daniel Morar, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de „organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției”, ci și de „alte organe specializate ale statului”.

Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituționalitate prevede că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”.

Sintagma „alte organe specializate ale statului” a fost considerată de judecătorii CRR prea vagă dar aceștia nu acceptă ca ea să fie înlocuită în textu Codului de procedură cu SRI. Asta va face ca interceptările să fie disipate la toate parchetele, care în acest moment nu au servicii specializate pentru acest lucru, nici tehnica necesară, nici personal. Singura instituție care are un serviciu tehnic este DNA. De altfel, procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat joi că după ce va fi publicată motivarea CCR la decizia de neconstituţionalitate asupra supravegherii tehnice operate SRI la cererea procurorilor, doar DNA va putea efectua interceptări, fără ajutorul SRI.

„După intrarea in vigoare a deciziei CRR acea prevedere nu mai poate fi folosită. O să măsurăm impactul pe care îl are acest lucru atunci când se va publica motivarea. La DNA avem un serviciu tehnic prin care procedăm la punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere, vom fi nevoiţi să extindem numărul persoanelor care lucrează la serviciul tehnic, să întărim serviciul tehnic”, a explicat Laura Codruţa Kovesi.

Aceasta a spus că nu poate face comentarii în plus până ce va fi publicată motivarea deciziei CCR, dar a subliniat că aceasta va avea drept consecinţă trecerea interceptărilor exclusiv în sarcina DNA: „Ar însemna că toate solicitările de supraveghere să fie puse în aplicare de serviciul tehnic şi atunci trebuie să întărim serviciul tehnic. Nu am văzut motivarea nu pot să fac comentarii în plus”

Însă, consecința cu cel mai mare impact a deciziei CCR va fi dată de faptul că, potrivit informațiilor BreakingNews24, dosarele aflate în curs și chiar și cele aflate în instanțe, dar fără o decizie definitivă, că sunt dosare de corupție sau pentru fapte penale de altă natură, vor putea fi anulate prin contestarea probelor adunate cu ajutorul SRI. Sursele citate susțin că probele adunate prin metoda declarată neconstituțională de către CCR, adică cele culese de SRI, vor putea fi contestate de inculpați și anulate. Or, în condițiile în care sunt sute de dosare bazate pe interceptări, înregistrări audio sau video, acestea ar putea fi practic desființate.

Singurele probe care nu vor putea fi contestate sunt cele care au primit deja o decizie definitivă. De altfel, pentru a împiedica și redeschiderea acestora, CCR a mai dat joi o decizie, astfel încât să nu se poată revizui deciziile definitive date de judecători.

„În ziua de 3 martie 2016, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituţia României şi a art.29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a luat în dezbatere excepţia de neconstituționalitate a dispozițiilor art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, care au următorul conținut: „Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive, cu privire la latura penală, poate fi cerută când: […] f) hotărârea s-a întemeiat pe o prevedere legală ce a fost declarată neconstituţională după ce hotărârea a devenit definitivă, în situaţia în care consecinţele încălcării dispoziţiei constituţionale continuă să se producă şi nu pot fi remediate decât prin revizuirea hotărârii pronunţate.“

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, care nu limitează cazul de revizuire la cauza în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, este neconstituțională”, se arată într-un comunicat al CRR

Ce fel de probe obținute de SRI pentru procurori ar putea fi anulate?

ART. 138 din noul Cod de Procedură Penală arată la ce se referă prevederea declarată neconstituțională:

Dispoziţii generale (1) Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare următoarele:

a) interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă;

b) accesul la un sistem informatic;

c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere;

d) localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;

e) obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane;

Concret, când un procuror dorește să pună o persoană sub supraveghere tehnică, se duce la judecător, primește mandat și apoi mandatul este pus în practică de către SRI. Materialele obținute de SRI se duc la procuror și constituie probe în dosarul respectiv.

După ce decizia CCR și motivarea acesteia vor fi publicate în Monitorul Oficial, procurorii nu mai pot cere SRI să efectueze supravegherea tehnică, deci parchetele, DNA și DIICOT vor trebui să se descurce cu mijloacele proprii.

SRI va putea executa doar mandatele de siguranță națională, însă ponderea acestora în totalul mandatelor de ascultare este foarte mică. Raportul de activitate al SRI pe anul 2014, trimis la Parlament, arată că au fost puse în executare în anul respectiv 44 759 mandate, dintre care doar 2496 au fost mandate pe siguranță națională. 42263 au fost mandate de supraveghere tehnică și 2410 ordonanțe aparținând structurilor Ministerului Public și DNA (dispoziții de interceptare aprobate de procuror și valabile 48 de ore)

 

 

Citeşte şi

0 Comentarii

Shares