Fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate Vasile Ciurchea este urmărit penal de procurorii DNA pentru abuz în serviciu, alături de alte persoane din conducerea CNAS, într-un dosar în care s-a reținut un prejudiciu de peste 16 milioane de euro.
Vasile Ciurchea, președinte CNAS la data faptelor, respectiv februarie 2007 — ianuarie 2009, este anchetat, alături de Simion Valeriu — vicepreședinte al CNAS la data faptelor, Leana Stoea — director general adjunct al CNAS la data faptelor, Mihai Bejat — director la Direcția Tehnologia Informației din cadrul CNAS la data faptelor și Ovidiu Muntean — director la Direcția Juridic și Contencios din cadrul CNAS la data faptelor, pentru abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.
În dosar mai sunt urmăriți penal pentru aceeași faptă Irinel Popescu — președinte CNAS la data faptelor, respectiv ianuarie — decembrie 2009, Mihaela Maria Constantin — director general adjunct, Lucian Istvan Medveț — director la Direcția Tehnologia Informației, Maria Liliana Mihai — director la Direcția Juridic, Contencios și Acorduri Internaționale, iar SC HP România SRL, ca persoană juridică, pentru complicitate la abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit în formă continuată.
Potrivit unui comunicat al DNA citat de Agerpres, în perioada 2007 — 2009, între CNAS și HP România SRL au fost încheiate mai multe acte adiționale la un contract de informatizare a instituției, prin care au fost achiziționate servicii suplimentare de asistență tehnică și instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) și pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP) la prețuri supraevaluate, respectiv la valori de 804 euro/zi-om în cazul a două dintre actele adiționale acte și de 760/zi-om, în cazul unui alt act adițional, dintre cele care fac obiectul prezentului dosar.
DNA precizează că din probele administrate a rezultat că aceste acte adiționale au fost încheiate în următoarele condiții: fără să se aplice o procedură de achiziție conform legii; CNAS a acceptat propunerile SC HP România fără o analiză proprie a necesarului și a prețului ofertat, fără o negociere reală și fără o fundamentare a tarifului din partea furnizorului; ofertele firmei nu au fost analizate în cadrul Comisiei de negociere/ de analiză și evaluare tehnico-economică de optimizare a SIUI; aceste servicii au fost subcontractate până la prestatorii direcți, la prețuri din ce în ce mai mici, astfel încât pentru serviciile efectiv efectuate prestatorii au încasat cel mult 200 de euro/zi-om.
„Se estimează că, prin contractarea, presupus nelegală, a serviciilor adiționale, a fost creat un prejudiciu de 16.847.405,96 euro inclusiv TVA (reprezentând diferența între valoarea serviciilor facturate de SC HP România SRL și costul real al acestor servicii de 200 euro/zi-om), bani care ar fi fost plătiți de CNAS în mod nelegal. Referitor la persoanele responsabile pentru crearea acestui prejudiciu, din actele efectuate de procurori a rezultat că acestea sunt, pe de o parte, angajații CNAS care au semnat aceste acte adiționale și, pe de altă parte, societatea HP România SRL care, în oferta sa adresată CNAS, a solicitat un preț supraevaluat și nefundamentat”, susțin procurorii.
HP a livrat şi softul nefuncţional pentru cardul de sănătate
De câteva luni, softul pentru folosirea cardului de sănătate are grave probleme de funcţionare. Şi nu poate fi reparat deoarece mentenanţa iniţială, asigurată de cei care au implementat programul în 2012, a expirat înainte ca sistemul să fie folosit.
Un nou contract a fost scos la licitaţie, însă nu s-a înscris nimeni. Între timp, medicii se plâng că nu pot realiza consultaţii din cauza problemelor constante cu cardul de sănătate, iar pacienţii pierd ore întregi la cabinetele medicale.
Implementat în 2012, sistemul informatic integrat pentru sănătate, creează în continuare probleme. Deşi statul a plătit peste 180 de milioane de euro, medicii şi pacienţii se plâng de disfuncţionalităţi constante. Una dintre probleme ţine de mentenanţa programului care asigură gestionarea cardurilor de sănătate. Aceasta trebuia asigurată timp de trei ani de la implementarea proiectului de către firma care a câştigat licitaţia, un consorţiu format din HP România şi Novensys Corporation. Contractul semnat în 2012 a avut o perioadă de implementare de nouă luni şi o garanţie pentru următorii trei ani. Odată exiprată garanţia a expirat şi perioada în care firmele asigurau mentenanţa sistemului, chiar înainte ca acesta să fie folosit.
Asocierea HP – NOVENSYS a fost furnizorul infrastructurii informatice, SIVECO România a proiectat şi implementat aplicaţiile, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale a asigurat infrastructura WAN.
Culmea este că firma Novensys SRL, care trebuia să asigure mentenanța sistemului și să îl repare atunci când nu funcționează, a fost băgată în insolvenţă la sfârşitul anului 2014, înainte ca sistemul să devină operaţional.
Vasile Ciurchea, Președintele Casei Naționale pentru Asigurări de Sănătate a declarat pentru Antena 3 că mentenanța sistemului a expirat înainte ca acesta să fie dat în folosință.
Casa Naţională de Asigurări a organizat o licitaţie în iunie 2015 pentru atribuirea contractului de mentenanţă, însă nu s-a înscris nicio firmă. Conform unor surse, motivul ar fi fost preţul mult prea mic, precum şi administrarea unui sistem cu probleme. Din august 2015, de când licitaţia a fost anulată, şi până în prezent, mentenanţa a fost asigurată cu forţe proprii, după cum spune preşedintele Casei Naţionale de Asigurări.
„În toată această perioadă mentenanța sistemului a fost organizată cu forțe proprii, cu personalul Casei Naționale”, a spus Ciurchea.
Lipsa unei mentenanţe corecte a sistemului creează numeroase probleme, pacienţii fiind nevoiţi să aştepte cu orele pentru o consultaţie, sau să întâmpine dificultăţi la eliberarea reţetelor. Medicul de familie Nina Carla susține că sistemul cardului de sănătate pică „aproape în fiecare vineri, frecvent între, după 20 ale lunii și cel putin o dată pe săptamana în afară de vineri”. Pacienţii întâmpină probleme şi la eliberarea reţetelor, iar pentru cei care trebuie să parcurcă kilomentri pentru a-şi ridica reţetele este un adevărat calvar. Același medic arată că „între cei care iau rețetele de la oraș, sunt mulți care au carduri de reducere, se întorc și spun că rețeta nu este bună, nu este online și farmacia nu a vrut să o elibereze”
De asemenea, din cauza problemelor cu cardul de sănătate, consultaţiile durează cel puţin o oră. Multe carduri de sănătate, eliberate de către Casă ajung direct blocate la pacienţi, pentru că nu sunt înregistrate în sistem. Vasile Barbu, președintele Asociației pentru Protecția Pacienților a spus, pentru Antena 3, că „au fost oameni puși pe drumuri și au făcut multe drumuri până la Casa de Sănătate să îsi ia cardul, iar unele sunt blocate, pentru că a fost o perioada în care cardurile au fost date, distribuite, dar ele nu au fost operate ca valide în sistem”
0 Comentarii