În timp ce europenii se uită îngroziți la atrocitățile comise de Statul Islamic sau de Boko Haram, copia sa din Nigeria, iar românii se tem de „invazia” musulmană care ar urma după ridicarea puțin probabilă a celei mai mari moschei din Europa la București, uităm că la câțiva pași de noi, în urmă cu 20 de ani, a avut loc cel mai mare genocid din Europa de la Al Doilea Război Mondial.
Peste 8.000 de bărbaţi şi băieţi musulmani au fost ucişi în iulie 1995 la Srebrenica de către forţele sârbe din Bosnia, conduse de generalul Ratko Mladici, cu puţin timp înainte de sfârşitul războiului care a urmat divizării Iugoslaviei. Enclava Srebrenica fusese declarată zonă protejată către ONU, dar ”căştile albastre” olandeze, formate din numai 400 de soldați, au fost incapabile să o apere.
În dimineața de 10 iulie 1995, situația din Srebrenica era tensionată. Localnicii ieșiseră în stradă. Locotenent-colonelul Karremans a trimis numeroase cereri urgente de susținere aeriană din partea NATO pentru apărarea orașului, dar a primit ajutor numai a doua zi, pe 11 iulie 1995, când două avioane F-16 olandeze au bombardat tancurile Armatei Republicii Srpska, aflate sub comanda lui Miladic, ce înaintau către oraș. Avioanele NATO au renunțat însă la operațiune din cauza lipsei de vizibilitate. Planurile NATO de a continua atacurile aeriene au fost abandonate după amenințările VRS că va ucide soldații olandezi și ostaticii francez și că va bombarda zonele în care se refugiaseră între 20.000 și 30.000 de civili.
În după-amiaza de 11 iulie, generalul Mladici, însoțit de generalii Živanović, Krstić și alți ofițeri VRS, au ieșit la o plimbare triumfătoare pe străzile părăsite ale orașului Srebrenica. Momentul a fost filmat, iar imaginile-document există și acum.
Soldații olandezi au fost criticați pentru că nu i-au protejat pe refugiații bosniaci din „zona de securitate”. Locotenent-colonelul Thom Karremans a fost filmat ciocnind paharul cu generalul Mladici în timpul negocierilor eșuate privind soarta populației civile grupate la Potočari, într-una dintre cele mai impactante filmări existente pe youtube. Karremans este înregistrat dând socoteală generalului Ratko Mladici pentru acțiunile sale și cerându-și scuze pentru pentru bombardamentul NATO care a ucis mai mulți sârbi bosniaci.
„Mladic: Nu mai halucina, locotenent-colonelule. Domnule, răspunde-mi la întrebare: Ai dat ordin trupelor tale să tragă în soldații mei?(la 5.55 în filmarea de mai jos)
Karremans: Le-am dat ordin să se apere…
Mladic: De cine se apărau dacă nu îi ataca nimeni?
Karremans: Am fost atacat de mortiere și de tancuri.
Mladic: În concordanță cu acordul din aprilie și mai 1993, dumneavoastră, domnule locotenent, aveai obligația, potrivit documentelor, să dezarmezi musulmanii din Srebrenica. În schimb, i-ai înarmat, ai făcut contrabandă cu ei și i-ai pregătit să lupte împotriva sârbilor. În plus, ai dat ordin trupelor tale astăzi să tragă împotriva soldaților mei. Să aud ce ai de spus.
Karremans: Mi s-a cerut de comandamentul din enclavă, de 8 ori în ultima lună, să las armele în locul de depozitare…
Mladic: Câte arme erau?
Karremans: Două tancuri de luptă, mai multe arme mici, mortiere și aproximativ 300 de puști. Am respins cererea de 8 ori, pentru că, în opinia pe care am explicat-o și oamenilor din enclavă, nu va servi scopului populației.
(…)
Karremans: Am vrea să facem cât mai mult posibil pentru populația de aici.( de la 23.30 în filmarea de mai jos)
Mladic: Ești căsătorit? Ai familie și copii?
Karremans: Am doi copii!
Mladic: De cât timp nu i-ai mai văzut?
Karremans: De jumătate de an!
Mladic: Ai vrea să îi mai vezi?
Karremans: Poftim?
Mladic: Și ai mai vreai să îi vezi?
Karremans: Bineînțeles că da.
Mladic: Soldații mei, pe care i-ai ucis astăzi, aveau aceeași dorință.”(n.r. fiica lui Ratko Mladici, Ana, studentă la Medicină, s-a sinucis cu un pistol al tatălui său în martie 1994, la 23 de ani ani, după ce aflat de abuzurile acestuia).
În noaptea de 11 iulie 1995, aproape 25.000 de musulmani bosniaci din Srebrenica au fost adunați Potočari. A doua zi au privit neputincioși cum soldații conduși de Mladici le ardeau casele. Apoi, trupele se plimbau prin mulțime și omorau bărbați și băiați, la întâmplare. Sârbii au început să separe bărbații refugiați, de femei, și să îi execute. Cel puțin 8000 dintre ei au murit atunci.
Masacrul de la Srebrenica este calificat drept ”genocid” de către justiţia internaţională – Tribunalul internaţional pentru fosta Iugoslavie şi Curtea Penală Internaţională -, dar responsabilii din Serbia refuză acest calificativ. Miercuri, 8 iulie 2015, Rusia s-a opus prin veto proiectului de rezoluție al ONU în care crimele de la Srebrenica să fie recunoscut drept genocid. Deloc suprinzător, alte patru țări din cadrul Consiliului de Securitate al ONU — Angola, China, Nigeria și Venezuela — s-au abținut în timpul votului.
Masacrul de la Srebrenica este calificat drept ”genocid” de către justiţia internaţională – Tribunalul internaţional pentru fosta Iugoslavie şi Curtea Penală Internaţională – dar responsabilii din Serbia refuză acest calificativ. Chiar președintele sârb a cerut Rusiei să se opune votului în Consiliul de Securitate.
„Este o zi mare pentru Serbia, pentru că Rusia a împiedicat ca ea (Serbia) să fie stigmatizată, la fel și tot poporul său, într-o tentativă de a-i califica pe sârbi drept autori ai unui genocid”, a declarat Tomislav Nikolic.
Reprezentantul permanent al SUA la ONU, Samantha Power, a calificat veto-ul Rusiei drept o pată pe istoria Consiliului de Securitate al ONU.
„Votul de astăzi a avut o importanță enormă pentru familiile victimelor genocidului din Srebrenica. Veto-ul rus distruge inimile acestor familii. Aceasta este o nouă pată pe istoria Consiliului de Securitate”, a spus diplomatul american.
Fostul președinte american Bill Clinton va merge la Srebrenica pentru a asista, pe 11 iulie, la ceremoniile care marchează împlinirea a 20 de ani de la masacru.
Ratko Mladici fost condamnat pentru crime de război în anul 1996 și capturat în Serbia, abia în anul 2011, unde locuia sub un nume fals. În anul 2012 a fost deschis procesul împotriva sa la Tribunalul Penal Internațional de la Haga. O văduvă bosniacă, Munira Subasici, care a asistat la deschiderea procesului pentru genocid al lui Ratko Mladici, a povestit că fostul general sârb din Bosnia a amenințat-o când a văzut-o.
„La un moment dat, Mladici a privit spre public. Cred că ne-a recunoscut, pe noi femeile de la Srebreniţa, şi atunci a făcut un gest cu mâna la nivelul gâtului, care înseamnă îţi voi tăia gâtul”, a declarat Subasici, preşedinta asociaţiei Mamelor de la Srebreniţa.
Tribunalul Penal Internațional pentru fosta Iugoslavie l-a condmanat la pedeapsa cu închisoare pe viață pentru genocid pe generalul sârb bosniac Zdravko Tolimir, mâna dreaptă a lui Ratko Mladici în timpul masacrului de la Srebrenica. Tribunalul Penal Internațional a pus sub învinuire în total 20 de persoane pentru masacrul de la Srebrenica, între care și generalul Mladici, 73 de ani, și liderul politic al sârbilor bosniaci Radovan Karadzic, 69 de ani, și în prezent judecați la Haga. Karadzici consideră și acum că ceea ce se știe despre Srebrenica și Kosovo sunt legende și că nu a fost vorba de abuzuri și în niciun caz de vreun genocid.
0 Comentarii