Dec 18, 2017, 16:52

Cum m-am plictisit în peștera lui Dughin

Dughin, in centru, Constantin Parvulesco, in dreapta, Dan Zamfirescu, in stanga

Când auzi că vine Alexandr Dughin la Bucureşti şi că poţi avea acces (gratis) la un discurs de-al său, nu ai cum să ratezi așa ceva. De aia m-am înghesuit aseară în metrou cu trupele de corporatişti care visează doar vize de muncă în America şi m-am dus să îl văd. Şi mai ales să văd cine, dintre toţi iluştrii politicieni, analişti, propagandişti, are curajul să se afişeze public la coada de pupa mâna ideologului măreţului Putin.

Nasol, niciunul. La 6 fără un sfert, în Sala Dalles unde la 6 trebuia să fie lansată o carte de-a lui Dughin, mirosea a morgă cu frigiderele stricate şi la fel şi arăta. Vreo 10 inşi cu feţe pământii şi cearcăne adânci, pe care vag mi-i aminteam de pe la congresele PRM şi PPDD, se uitau topiţi la marele, unicul, uriașul gânditor al ortodoxiei, cel care îl învaţă pe Putin ce să facă, ce să dreagă. Subiectul adorației, teatral, cu barbă de Rasputin, cu faţa albă coală, întinsă mai tare decât a lui Gheorghe Falcă după cinci tratamente cu botox, cu ţoale scumpe, poza într-un colţ în Mesia reîntors din ceruri. Nu zâmbea, probabil de teamă că îi crapă faţa, şi semna distant câte un autograf, am numărat maximum 5, cartea fiind totuși cam scumpă pentru publicul contemporan cândva cu al doilea Război Mondial. M-am dus şi eu să întreb cât costă, că nu avea preţ afişat. 50 de lei. Pfoai, scumpă propaganda rusă, nu glumă. La americani era mai ieftin.

Lângă Mesia era un cetăţean ieşit parcă direct din poveștile lui Ilf şi Petrov. Mic, slab, şi el alb la faţă şi neted ca stăpânul, cu haine ruseşti din vremea Ţarului, cu barbuţă şi părul prins în coadă, şi mut ca un peşte. Am crezut că e translatorul, dar ulterior s-a dovedit că, în ciuda aparenţelor, era român. Mă rog, în acte. îl cheamă Constantin Pârvulesco (cu o) şI, conform Wiki, este fiul lui Jean Parvulesco şi al Contesei Véronique Sénac de Meilhan. Tot Wiki zice că domnul din Ilf şi Petrov este prieten la cataramă cu Dughi şi că a scris mai multe cărţi în care militează pentru un stat religios condus de un om al Bisericii.

Cică e celebru în lumea intelectualilor de dreapta, dar eu nefiind, nu ştiu. Tot un celebru intelectual, primul care a recunoscut după Revoluţie că a colaborat cu Securitatea, a venit să se pupe cu Rasputin. Un venerabil cu aer aristocrat, descendent al unei vechi familii boiereşti liberale, Dan Zamfirescu. Au vorbit în franceză şi păreau să se cunoască bine.

A început marele eveniment, deschis de doamna de la editura care i-a tipărit zeului cartea. O editură de familie și o doamnă patroană fană înfocată a Legiunii și Căpitanului. A ținut să certe zdravăn presa nerușinată că nu a marcat săptămâna trecută comemorarea unui poet legionar și desigur a ținut să și recite o poezie din patrimoniul cultural legionar.

Nu s-a aplaudat, sau nu-mi amintesc eu, absorbită fiind de spectacolul de un absurd sublim.

Apoi a vorbit cetățeanul din Ilf și Petrov. Român fiind a vorbit în franceză, și din franceză era tradus în română de Dragoș Dumitriu, scriitor la Sputnik și ofițer de presă pentru Dughin în România. Traducerea s-a poticnit, traducătorul a fost certat, matusalemii din sală strigau de pe scaune cum se zice corect la cuvântul nu știu care, scriitorul la Sputnik se fâstâcea. Mai ales că săracul era deja supărat că zeul gândirii ortodoxe nu avea solicitări din partea presei și deci nu-și făcea norma de propagandă prognozată. Superb.

După aia a vorbit Iurie Roșca pe care nu l-am ascultat cu atenție pentru că practic nu pentru el venisem și cu chiu cu vai a început să glăsuiască vedeta. Ceva gen șarpele Kaa, trust in me just in me. Sub privirile hămesite de spirit și cultură ale matusalemilor, a înșirat o mulțime de chestii foarte abil formulate, pretinzând, pentru a ne convinge că este cinstit și obiectiv, că este nemulțumit personal de multe chestii din Rusia și ne-a îndemnat și pe noi să fim nemulțumiți de chestiile din România.

A zis că există o Rusie sfântă și o Românie sfîntă care sunt surori nu de ieri de azi ci de pe vremea când noi eram traci și rușii nu descoperiseră vodca și trăiau în peșteri, că nu există popor cu o spiritualitate mai profundă decât poporul român, ceva cu Zamolxe, multe prostii cu Zamolxe, a zis că el s-a format la școala lui Nae Ionescu, Ioan petru Culianu, Lucian Blaga și Mircea Eliade (ce surpriză efuziunile legionare de la început), că vine des în România unde are mulți prieteni (da, sunt unii și prin Parlament), că iubește până la lacrimi poporul ăsta care înainte să intre în UE și în NATO era popor cum trebuie.

Ei și aici a ajuns la ce voia de fapt să ne învețe. Mai întâi și mai întâi a precizat că Rusia și America vor același lucru. Putin și Trump vor același lucru. Globalizarea i-a stricat pe oameni și UE cu Soros (vă era dor, așa-i?) au un plan secret să distrugă identitățile colective și să creeze post-omul. Și arma lor este identatea sexuală opțională. Politica de gen. Adică să decizi tu dacă ești gay sau nu. Păi nu se poate așa ceva. Putin, cu toate păcatele lui, este foarte iubit în Rusia pentru că a zis până aici! Eu aici nu accept homosexuali. Așa și Trump, el a zis până aici, eu nu accept homosexuali și a câștigat alegerile în America votat fiind de americani cu frică de Dumnezeu.

Așa trebuie să facem și noi în România, pentru că UE și Soros au stricat acest neam curat la suflet și i-au împuiat capul cu false valori occidentale. Să revenim la statul tradițional, biserica tradițională, familia tradițională. Sună cunoscut, așa-i? Din reflex m-am uitat în jur după Felix Tătaru dar nu l-am văzut.

Problema lui Dughin a fost că după partea asta cu UE și Soros mi-am dat seama că știam deja textele de propagandă de la prietenii lui de pe Facebook și am decis să îmi aerisesc creierul cu o țigară. După o țigară am decis să-mi aerisesc creierul și mai bine și să nu mă mai întorc.

 

Citeşte şi

0 Comentarii

Shares