Iul 24, 2019, 07:20

Cum va vota Diaspora. Ce prevede proiectul votului prin corespondență

vot la londra

Comisia de Cod electoral şi-a asumat marţi, în unanimitate, proiectul privind votul prin corespondenţă, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, acesta urmând să intre miercuri în dezbaterea Senatului.

Proiectul elaborat de AEP şi obţinut de MEDIAFAX prevede că alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot.

„În sensul prezentului titlu, prin alegător se înţelege cetăţeanul român cu drept de vot, având domiciliul sau reşedinţa în străinătate, conform legii”, se precizează în proiect.

Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă nu îşi poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secţiei de votare. Acesta „are obligaţia de a respecta caracterul secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane fiind interzisă”. De asemenea, se stipulează că „exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă în numele sau în locul altui alegător este interzisă”.

Cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se pot înscrie la vot prin corespondenţă în Registrul electoral

În ceea ce priveşte înregistrarea alegătorilor, proiectul propune două modalităţi prin care cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot: „prin cerere scrisă, datată şi semnată depusă personal sau transmisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi o copie a actului de identitate” sau „prin intermediul formularului electronic pus la dispoziţie on-line de către Autoritatea Electorală Permanentă la care anexează câte o copie, în format electronic, o fotografie sau imagine a actului de identitate, a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi a unei cereri scrise, semnate şi datate”.

Perioadele de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă sunt următoarele: la alegerile parlamentare la termen şi prezidenţiale – între 1 martie şi 30 iunie din anul în care au loc alegeri; la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European – între data de 30 noiembrie a anului anterior anului în care are loc scrutinul şi data de 1 februarie a anului în care au loc alegerile pentru PE.

Înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă este valabilă numai pentru scrutinul pentru care s-a solicitat înscrierea.

Potrivit proiectului, în termen de 5 zile de la data începerii perioadei electorale, Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte şi tipăreşte listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral. Acestea cuprind alegătorii, ordonaţi alfabetic pe state, care au solicitat transmiterea documentelor necesare votării la adresa de domiciliu sau reşedinţă din străinătate.

AEP pune listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă la dispoziţia biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării sau a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, în termen de 5 zile de la data constituirii acestuia.

Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă care sunt transmise alegătorului sunt următoarele: un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător; un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot; certificatul de alegător; instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.

Compania Naţională „Poşta Română” S.A. asigură trimiterea plicurilor exterioare către alegători până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, prevede proiectul.

Buletinul de vot prin corespondenţă constă dintr-o singură foaie care conţine un singur candidat sau listă de candidaţi, după caz.

Misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României asigură imprimarea de buletine de vot prin corespondenţă cuprinzând toţi candidaţii la scrutinul respectiv, precum şi punerea liberă şi gratuită a acestora la dispoziţia alegătorilor, în spaţiile accesibile publicului din sediile proprii. Prin derogare, buletinele de vot prin corespondenţă pot fi imprimate prin grija alegătorilor.

Modelul, dimensiunile buletinului de vot şi condiţiile de confecţionare a buletinelor de vot prin corespondenţă sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.

Biroul Electoral Central asigură publicarea variantei electronice a buletinelor de vot prin corespondenţă conţinând fiecare candidat sau listă de candidaţi, după caz, pe pagina proprie de internet, în termen de cel mult 48 de ore de la data rămânerii definitive a machetei buletinului de vot.

Alegătorul introduce buletinul de vot ce conţine opţiunea sa de vot în plicul interior, pe care îl sigilează. Acest plic, alături de celelalte documente – certificatul de alegător, cererea – se introduc în plicul exterior, care se sigilează. Acesta poate fi depus la orice oficiu poştal sau în orice cutie poştală.

Plicurile exterioare trebuie expediate de alegători cu suficient timp înaintea datei votării, pentru a asigura livrarea acestora până cu 3 zile înaintea datei votării, inclusiv, la sediul biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării.

În ziua votării, biroul electoral pentru votul prin corespondenţă desigilează urnele de vot şi desigilează plicurile interioare.

Cheltuielile privind votul prin corespondenţă se suportă de la bugetul de stat.

Guvernul şi Ministerul Afacerilor Externe asigură sediile şi dotarea birourilor electorale pentru votul prin corespondenţă.

Autoritatea Electorală Permanentă şi Ministerul Afacerilor Externe organizează şi derulează campanii de informare a cetăţenilor români cu drept de vot cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, privind modalitatea de exercitare a dreptului de vot prin corespondenţă, se menţionează în proiectul tehnic al AEP.

 AEP: Votul prin corespondenţă poate fi extins treptat şi pentru cetăţenii cu drept de vot din ţară care din motive obiective nu se pot prezenta la urne

AEP a transmis, marţi după-amiază, un comunicat de presă în care spune că a luat act, luni, de decizia politică şi de punctele de vedere privind votul prin corespondenţă prezentate de reprezentanţii partidelor politice, respectiv PSD, PNL şi UDMR, în cadrul şedinţei Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerilor legislative privind legile electorale.

”Reamintim că, potrivit legii, AEP nu are drept de iniţiativă legislativă, decizia politică şi iniţiativa legislativă aparţinând membrilor Parlamentului. Rolul Autorităţii în elaborarea propunerii referitoare la votul prin corespondenţă este unul pur tehnic”, spune AEP.

Autoritatea Electorală Permanentă mai menţionează că în cursul dimineţii reprezentanţii instituţiei au avut o întâlnire cu organizaţiile neguvernamentale care se implică în îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul electoral, acestora fiindu-le prezentat proiectul elaborat, iar
ulterior AEP a transmis membrilor Comisiei parlamentare comune acest proiect tehnic privind votul prin corespondenţă.

”Punctul de vedere al Autorităţii Electorale Permanente este că votul prin corespondenţă poate fi extins şi implementat treptat şi pentru cetăţenii cu drept de vot din ţară care din motive obiective nu se pot prezenta la urne în ziua scrutinului, în funcţie de deciziile politice şi de evaluarea impactului implementării acestui tip de vot alternativ cu ocazia alegerilor parlamentare din anul 2016”, adaugă AEP.

Citeşte şi

0 Comentarii

Shares