CCR a luat marți o decizie care, după publicarea motivării în Monitorul Oficial, va face imposibilă supravegherea tehnică, inclusiv interceptările telefonice și supravegherea video efectuate de SRI pentru DNA, Parchete sau DIICOT.
Decizia CCR nu se aplică retroactiv, pentru cauzele aflate în curs, dar aruncă în aer dosarele de corupție de acum înainte, având în vedere că DNA, DIICOT și Parchetele nu au personal și nici tehnica necesară pentru astfel de operațiuni.
Plenul Curții Constituționale a admis marți, cu majoritate de voturi, într-un dosar care l-a avut ca raportor pe Daniel Morar, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de „organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției”, ci și de „alte organe specializate ale statului”.
„În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că sintagma ‘ori de alte organe specializate ale statului’ din cuprinsul dispozițiilor art.142 alin. (1) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Curtea a constatat că textul criticat contravine prevederilor constituționale cuprinse în art.1 alin. (3), conform cărora România este stat de drept, în care drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sunt garantate”, se precizează într-un comunicat al CCR, citat de Agerpres.
Curtea a constatat, totodată, că sintagma supusă controlului nu respectă condițiile de calitate ale unei norme legale sub aspectul clarității, preciziei și predictibilității, întrucât „nu permite subiecților de drept să determine care sunt organele specializate ale statului abilitate să realizeze măsurile dispuse prin mandatul de supraveghere tehnică, măsuri cu un grad ridicat de intruziune în viața privată a persoanelor”.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se va comunica Parlamentului, Guvernului și instanței care a sesizat CCR, respectiv Tribunalului București — Secția I Penală.
Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituționalitate prevede că „procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”.
ART. 138 din noul Cod de Procedură Penală arată la ce se referă prevederea declarată neconstituțională:
Dispoziţii generale (1) Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare următoarele:
a) interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă;
b) accesul la un sistem informatic;
c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
d) localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;
e) obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane;
Concret, când un procuror dorește să pună o persoană sub supraveghere tehnică, se duce la judecător, primește mandat și apoi mandatul este pus în practică de către SRI. Materialele obținute de SRI se duc la procuror și constituie probe în dosarul respectiv.
După ce decizia CCR și motivarea acesteia vor fi publicate în Monitorul Oficial, procurorii nu mai pot cere SRI să efectueze supravegherea tehnică, deci parchetele, DNA și DIICOT vor trebui să se descurce cu mijloacele proprii. Numai că acestea nu există. DNA are tehnica necesară însă serviciul specific are doar 20 de angajați, care nu pot acoperi toate dosarele. La Parchetul General sunt, potrivit unor informații, doar 3 angajați care ar putea să preia această atribuție.
SRI va putea executa doar mandatele de siguranță națională, însă ponderea acestora în totalul mandatelor de ascultare este foarte mică. Raportul de activitate al SRI pe anul 2014, trimis la Parlament, arată că au fost puse în executare în anul respectiv 44 759 mandate, dintre care doar 2496 au fost mandate pe siguranță națională. 42263 au fost mandate de supraveghere tehnică și 2410 ordonanțe aparținând structurilor Ministerului Public și DNA (dispoziții de interceptare aprobate de procuror și valabile 48 de ore)
DECIZIA CCR, LUATĂ PENTRU UN DOSAR DE CRIMĂ ORGANIZATĂ
Excepția de neconstituționalitate acceptată de CCR a fost ridicată într-un dosar de spălare de bani și crimă organizată.
În 2006, șapte cetățeni străini, care au scos din tara importante sume de bani provenind din angrourile din Capitala, au fost arestati pentru spalare de bani si crima organizata. Printre acestea se aflau si cetateni turci, iranieni si chinezi. Acestia sint Ozer Hakan, Memduh Karaaslan, alias Halit Tozbey, Yusuf Korkmaz, Ferit Altas, Ziya Nalini, Inan Zulfikar si Yakupoglu Recep.
Persoanele arestate sint acuzate de constituire a unui grup de crima organizata si spalare de bani pentru ca au transferat in Turcia valuta provenita din evaziune fiscala si contrabanda si alte infractiuni economice, savirsite de asociati si administratori ai unor firme cu puncte de lucru in complexurile Niro si Dragonul Rosu, din angroul Europa. Ozer Hakan, Memduh Karaaslan si Yasuf Korkmaz erau liderii a câte o celula din acest grup. La ei ajungeau banii proveniti din infractiuni, pe care ii schimbau in valuta si ii trimiteau in Turcia. Acolo, banii erau dati furnizorilor de marfa sau erau trimisi mai departe, prin sistemul bancar, in China sau in alta tara. Karaaslan se ocupa de transferarea banilor prin sistemul ěhawallai. Banii erau trimisi clientilor din Turcia, de regula in aceeasi zi, pentru aceasta operatiune incasind un comision procentual din suma transferata. Comunicarea se transmitea telefonic sau prin sms si cuprindea numele persoanei care incasa banii, precum si suma de incasat.
0 Comentarii