Aproape că nu există bucureştean care să nu fi fost umilit de un taximetrist care a refuzat să îl ducă acasă sau la serviciu sau care să nu fi fost la un pas să piardă un avion din cauză că nici un taximetrist nu i-a răspuns la comandă. Sau care să nu fi interacţionat cu un taximetrist nesimţit şi nepoliticos care conducea o maşină murdară şi veche. Sau care să nu fi fost scos din sărite în trafic de taximetriştii care nu respectă Codul Rutier şi care își parchează mașinile unde au ei chef. Sau care să nu fi observat că, de exemplu, la intrarea în Centrul Vechi staționează doar taxiuri pirat, cu tarife uriaşe sau cu aparate de taxat măsluite, care oficial îţi arată un preţ, iar când ajungi la destinaţie, îţi rup în două bugetul. Şi toate astea sub ochii şi nepăsarea echipajelor de Poliţie.
Cum se face că de atâţia ani de zile nimeni nu rezolvă această problemă deşi în Parlament, la comisia de Transporturi a Camerei Deputaţilor zace de mai bine de 10 ani o lege a taximetriei care ar putea face ordine în sistem?
Păi probabil că nu există bucureştean care să nu fi mers cu taxiul şi să nu fi auzit măcar un taximetrist care să se plângă, cu informaţii din interiorul breslei, de încrengăturile politice ale afacerii. De la numele lui Miron Mitrea până la cel al Elenei Udrea, multe au stat pe buzele şoferilor, ca fiind implicate în ramificațiile complicate şi dubioase ale unui business care valorează zeci de milioane de euro lunar.
Nişte mici amănunte ar face lumină, de exemplu, în scandalul recent al protestului organizat de Cotar, săptămâna trecută, în faţa Guvernului, unde au fost aduse peste 400 de taxiuri, 90 de microbuze și mai mult de 500 de persoane. Protest prezentat oficial ca fiind împotriva UBER, şi neoficial fiind o presiune dintr-o serie de multe presiuni făcute în Parlament şi la nivelul Administrației Bucureștiului pentru a nu se reglementa afacerea taxiurilor. Surse din Comisia de Transporturi a Camerei Deputaţilor susţin că membrii comisiei sunt de mulţi ani ţinţa unui lobby vehement al clanurilor taximetriei pentru ca Legea taximetriei să nu fie adoptată. Exact aceeaşi presiune este reclamată şi de cei de la Primăria Capitalei, care a provocat nemulțumirea baronilor taximetriei cu proiectul înfiinţării unui dispecerat unic pentru taxi în Bucureşti.
Protestul de săptămâna trecută a fost organizat de Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România. Un personaj-cheie în această poveste este Vasile Ștefănescu, supranumit „Nașul taximetriștilor”, care la ultimele alegeri parlamentare a candidat la vedere în echipă cu Traian Băsescu. Ștefănescu este președintele Confederației Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR).
Potrivit informațiilor citate de PSnews.ro, șeful COTAR ar fi făcut demersuri similare încă de pe vremea guvernului Dacian Cioloș. Astfel, în data de 13.10.2016, prin cererea numărul 13448 depusă la Secretariatul General al Guvernului României (SGG), Vasile Ștefănescu (în numele COTAR) solicita oficial emiterea unei ordonanțe de urgență care să consolideze dispecerizarea obligatorie a tuturor operatorilor de taxi, inclusiv aplicațiile informatice apărute în ultima perioadă.
În mod concret, textul propus de către Vasile Ștefănescu s-a referit la redefinirea dispeceratului ca „activitate conexă transportului în regim de taxi”, în condițiile în care, în legislația actuală, această activitate comercială este codificată diferit de transporturile cu taxiuri.
Totodată, propunerile de text legislativ înaintate de Ștefănescu către SGG indică obligativitatea „preluării comenzilor de transport prin intermediul telefonului, aplicației informatice mobile de taxi sau alte mijloace ce pot fi descărcate cu ajutorul internetului și transmiterii taximetristului prin stație radio emisie recepție, prin intermediul aplicației informatice mobile conectate la internet”.
Cifrele vehiculate în rândul reprezentanților unor asociații profesionale adverse celor reprezentate de către Vasile Ștefănescu indică în jur de 60.000 de autorizații taxi existente în prezent la nivel național, care, în baza actualelor proceduri de funcționare, plătesc în medie 250 – 300 lei / lună taxă de dispecerizare. Totalul estimat al acestor taxe colectate lunar de către dispeceratele de taxi variază între 15 milioane de lei și 18 milioane de lei.
De fapt, prin aceste propuneri, Vasile Ștefănescu este perceput că ar susține disimulat interesul unei importante firme de taxi ce activează în zona București-Ilfov, de a împiedica dezvoltarea oricăror forme de concurență pe acest segment.
PSnews.ro mai spune că, în paralel cu depunerea solicitării de OUG, Vasile Ștefănescu ar fi creat presiune asupra decidenților din aparatul administrativ al Ministerului Transporturilor, tocmai în sensul susținerii proiectului de act normativ. Pentru aceasta, liderul COTAR s-ar fi prevalat de aceleași metode folosite anterior, vizând diseminarea în spațiul public și la nivel de conducere ministerială a unor informații legate de organizarea unor proteste de amploare.
Cine este Vasile Ştefănescu?
Vasile Ștefănescu a înfiinţat Asociația Camera Națională a Taximetriei din România. Acesta s-a asociat în acestă structură cu Ilie Anghel, „creierul” afaceri Cristaxi. Dar, pentru a da ONG-ului anvergură națională, cei doi au cooptat în conducere patroni ai firmelor de taxi din marile orașe: William Brânză, fondator al taxi Willis SRL (fost parlamentar, cercetat de DIICOT pentru evaziune fiscală și sprijinirea unui grup infracțional organizat); Lucian Popescu (cercetat penal pentru înșelăciune); Neculai Nechita, fost asociat unic Taxitrans (cunoscut drept „baronul taxiurilor din Bacău”).
Miza reală a organizării sub formă de federații și structuri-mamut ascundea, însă, nevoia inițiatorilor de a arăta că au în spate grupuri mari de oameni și a putea astfel să pună presiune pe autorități.
Vasile Ștefănescu a mai pus bazele Federației Naționale a Camerelor Operatorilor Taxi și Taximetriști Independenți din România (FNCOTR), iar în 2009 apare Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR). Ambele au fost doar structuri de presiune, așa cum am spus, iar în structura lor de conducere se regăseau cam aceleași personaje. Tot în 2009, Ștefănescu inființează Federația Națională a Școlilor de Șoferi din România (FNSSR).
Profitul se obține din „traficarea” licențelor de taximetrie de pe piață. Ce care doresc să conducă legal un taxi în Capitală trebuie să le plătească rechinilor monopoliști. După 2003, prin înființarea a zeci de companii de taxi, introduse apoi în insolvență și faliment, s-au obținut licențe fără număr de la Primăria Capitalei, deținute de doar câțiva oameni, care au format un cartel şi impun propriile reguli în afacerea de taxi din Capitală.
Faptul că Vasile Ştefănescu a fost candidat al lui Traian Băsescu la parlamentare după ce ani de zile a beneficiat de prezenţa lui Train Băsescu şi a PDL la conducerea Primăriei Capitalei nu este o surpriză. Puterea lui Vasile Ştefănescu, fost patron al companiei de taxi Rodell, vine din trecut, din relaţiile sale de afaceri cu fostul ministru al Transporturilor şi fost lider greu al PD, Radu Berceanu. Presa din Craiova scria în 2010 că Ştefănescu era asociat în firma Vaber Invest Grup cu fii lui Radu Berceanu.
0 Comentarii