Dec 4, 2016, 18:21

DOCUMENT EXCLUSIV: Răspunsul României pentru imigranții din Africa și Siria: „NU!”

African-migrant

România trebuie să dea Europei un răspuns la Consiliul JAI în 15 iunie şi la Consiliul European în 25-26 iunie în ceea ce privește primirea imigranților din Africa și Orientul Mijlociu pe care Comisia Europeană vrea să îi repartizeze în statele membre, pentru a ușura povara suportată de Italia, Grecia și Germania. Răspunsul, pe care îl va prezenta președintele Iohannis, este acum pregătit de Ministerul Afacerilor Externe, și este, deocamdată, unul negativ. Argumentele oficialilor români merg de la lipsa banilor până la pericolul unor reacții negative ale populației și lipsa traducătorilor pentru imigranții din Eritreea. 

Secretarul de stat de la MAE, George Ciamba, a prezentat marți în Parlament motivele pentru care România nu este încântată să îi primească pe cei 2362 de imigranți care, potrivit împărțirii făcute de Comisia Europeană, ar urma să vină în luna iulie, din Siria și Eritreea.

„România nu s-a pronunțat tranșant. E vorba de echilibru între solidaritate și a vedea ce poți să faci la modul realist, și obligațiile care țin de bugetul statului. Marea majoritate a țărilor nu au o poziție bine definită”, a spus Ciamba. Secretarul de stat a precizat că „Va urma o perioada de negociere”: „Pentru noi cel mai important ar fi să ne definim setul de criterii, ce tip de azilanți preferi, ce bani primești de la Comisia Europeană. Nu e evident că lucrurile sa vor incheia la Consiliul European din iunie”

România ar urma să preia, începând cu luna iulie, pentru o perioadă de 2 ani, un total de 2362 de persoane din Siria și Eritreea, dintr-un total de 60 000 de imigranți care vor fi relocați între statele membre în decursul a doi ani.

Propunerile avansate de Comisia Europeană sunt analizate, la acest moment, la nivel naţional de către instituţiile implicate, în vederea conturării poziţiei României. Sunt prioritare la relocare persoanele care vin din Africa de Nord, Orientul Mijlociu și Cornul Africii.

În România există 6 centre regionale de primire la Bucureşti, Galaţi, Rădăuţi, Maramureş, Giurgiu şi Timişoara, cu o capacitate de cazare de 950 de locuri, deci, pentru a asigura cazarea pentru încă 2300 de persoane ar fi nevoie de investiții pentru construirea unor centre noi.

Iată ce spune „Analiza de impact cu privire la măsurile propuse în materie de protecţie internaţională – sistemul european comun de azil” întocmită de MAE:

– Având în vedere  că România este pe locul 17 ca alocare bugetară între ţările UE, iar din schema de relocare extra UE propusă, România va ocupa locul 8 între statele membre ce urmează a prelua persoane aflate în nevoie de protecţie, considerăm necesar să se aibă în vedere o echilibrare a celor două aspecte, finanţare vs împărţirea responsabilităţii.

– Considerăm că acceptul informat şi liber de a fi relocat într-un anumit stat membru al persoanelor în nevoie de protecţie ar permite identificarea de soluţii durabile la problema refugiaţilor, urmând ca relocarea să se încheie cu integrarea refugiaţilor în societatea ţării  de relocare. În asigurarea procesului de integrare este esenţială existenţa dorinţei de integrare a beneficiarului. Considerăm că preluarea unor persoane în lipsa acordului ar presupune generarea de mişcări secundare ilegale.

– De asemenea, trebuie avut în vedere că unele state membre nu deţin servicii de interpretare pentru toate naţionalităţile de persoane ce vor fi relocate. România nu poate reloca eritreeni.

– Accesul la o locuinţă nu va putea fi asigurat din lipsa locurilor de cazare în centrele IGI. Procesul de modificare a legislaţiei va permite decontarea de la bugetul de stat a cheltuielilor cu chiria pe parcursul programului de integrare (1 an de zile) şi 50% pe parcursul celui de-al doilea an.

– Reacţii negative la nivelul societăţii care nu este familiarizată cu problematica imigraţiei. Experienţa anterioară a altor state membre care s-au confruntat cu un număr mare de solicitanţi de azil coroborată cu un anumit context economic şi social sugerează apariţia unor potenţiale tensiuni sociale, inclusiv pe fondul diferenţelor de ordin cultural, aspect care în ansablu poate crea o atitudine de respingere la nivelul comunităţilor unde urmează să fie repartizaţi solicitanţii de azil pentru analizarea cererii de azil.

– Din experienţele anterioare a rezultat un necesar de fonduri  ce 100 000 de euro pe lună pentru 40 de persoane – cheltuieli pentru selecţie, asistenţă, tranzit, transport, plus cheltuieli de 220 000 de euro pentru integrarea socială  pe o perioadă de un an.

– Pentru relocarea a 657 de persoane şi asigurarea asistenţei necesare în vederea integrării sociale pe o perioadă de 18 luni este necesară o sumă de 7,9 milioane de euro. Sunt alocaţi doar 800 000 de euro. Pentru restul de 1705 solicitanţi de azil este necesară suma de 7,4 milioane de euro, bani care nu sunt prevăzuţi nicăieri.

mae doc 1

mae doc 2

Citeşte şi

0 Comentarii

Shares