Erdogan profită de înţelegerea cu SUA: bombardează ISIS dar şi minoritatea kurdă

Liderii NATO s-au reunit la Bruxelles pentru a discuta situaţia din Turcia, având în vedere că Erdogan a ordonant atât bombardarea bazelor ISIS din Siria cât şi a celor ale kurzilor, duşmanii săi mai vechi. Analişti de la Washington au declarat pentru CNN că americanii nu le pot cere turcilor să înceteze distrugerea kurzilor, deoarece a fost foarte dificil ca SUA să îl convingă pe Erdogan să înceapă ofensiva împotriva ISIS. Mai mult decât atât, Turcia şi-a dat zilele trecute acordul pentru ca americanii să poată folosi bazele sale militare pentru avioanele de vânătoare care participă la campania aeriană împotriva Statului Islamic.

Preşedintele Recep Tayyip Erdogan a declarat marţi că este „imposibil ca procesul de pace să continue” cu minoritatea kurdă din Turcia şi i-a acuzat pe activiştii kurzi că subminează unitatea naţională şi integritatea ţării, potrivit agenţiei de stat Anadolu, relatează DPA în pagina electronică. Conform Mediafax, Turcia este angajată de mai mulţi ani într-un proces de pace, iar Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), scos în afara legii, a declarat un armistiţiu în 2013, în mare măsură respectat de atunci.

Însă mişcarea a revendicat un atac, soldat săptămâna trecută cu moartea a doi ofiţeri de poliţie, ca răzbunare faţă de un atac sinucigaş cu bombă, soldat cu 32 de morţi, comis cu câteva zile mai înainte la un miting al tineretului prokurd, în apropiere de frontiera cu Siria.

Turcia a început să efectueze vineri atacuri aeriene asupra unor baze PKK la Qandil, în nordul Irakului, determinând gruparea să denunţe încălcarea armistiţiului.

Poliţia, militari – iar luni seara un gazoduct dinspre Iran – au fost ţinte ale unor acţiuni violente. Nimeni nu a revendicat responsabilitatea pentru aceste violenţe.

Erdogan a mai declarat că principalul partid kurd din Turcia, Partidul Democratic al Poporului (HDP) – care a trimis pentru prima dată reprezentanţi în Parlament luna trecută – nu va fi supus niciunei interdicţii, dar că ar putea fi întreprinse acţiuni împotriva unor membri care au legături cu activişti.

Există îngrijorări tot mai mari faţă de marginalizarea şi polarizarea minorităţii kurde, care reprezintă cel puţin 15% din populaţia Turciei.