Aug 7, 2020, 03:41

Extremistul Csibi Barna, trimis în judecată abia după 6 ani pentru rasism, fascism și xenofobie

barna3

Csibi Barna, fost funcționar public și angajat al statului român, la ANAF, a fost trimis în judecată de Procuratura Generală pentru toate gesturile îndreptate împotriva României din ultimii ani. De 6 ani au avut nevoie procurorii ca să îl trimită în judecată pentru promovare ideologiei fasciste, rasiste ori xenofobe, prin propagandă, săvârșită în public, pentru utilizarea în public a anumtor simbolurilor specifice.

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, în intervalul octombrie 2009 — aprilie 2011, Csibi Barna a răspândit în mod sistematic, în public, idei și concepții fasciste, rasiste și xenofobe, cu intenția de a convinge și de a atrage noi adepți.  În acest scop, el a folosit în mod intensiv mediul online, făcând propagandă prin intermediul blogurilor sale și prin canalele pe care le-a deschis pe diferite portaluri.

Unele dintre acțiunile de propagandă au fost centrate pe simboluri și sloganuri fasciste și rasiste, în timp ce actele materiale cu caracter xenofob au avut la bază personalități cu valoare de simbol din istoria și din cultura poporului român, menite a asigura efectul provocator scontat, ori sloganuri care vizează limitele teritoriale ale României.

Astfel, în cursul anului 2009, Csibi Barna a realizat un model grafic conținând textul în limba maghiară „Szekelyfold nem Romania!” („Ținutul Secuiesc nu e România!”), scris atât cu litere latine, cât și cu caractere runice. Modelul a fost promovat ca atare de către Csibi Barna prin intermediul blogurilor și canalelor sale digitale menționate și a fost utilizat la inscripționarea unor tricouri pe care acesta le-a oferit online spre vânzare din octombrie 2009.

La data de 6 aprilie 2010, având autorizația Primăriei Miercurea Ciuc de a organiza o acțiune de „atragere a atenției prin afișe asupra eventualelor efecte negative ale vizitării exagerate a super și hipermarketurilor”, Csibi Barna s-a deplasat, însoțit de două persoane, în vecinătatea unui hipermarket din Miercurea Ciuc, unde a expus un panou din lemn pe care era lipit un afiș ce reproduce un simbol fascist constând într-o imagine utilizată de liderul fascist Szalasi Ferenc (condamnat pentru crime de război și executat), ca manifest al partidului său.

Imaginea conține textul în limba maghiară „Szegyelld magad, mar megint zsidonal vasaroltal!” („Rușine să-ți fie! Iar ai cumpărat de la evrei!), alături de reprezentarea grafică a unui soldat a cărui uniformă poartă simbolul Crucii cu Săgeți (însemn al mișcării fasciste din Ungaria din timpul celui de-al Doilea Război Mondial).

Poate ilegalitatea care l-a făcut cel mai cunoscut a fost punerea în scenă a spânzurării simbolice a lui Avram Iancu.  În 4 martie 2011, Barna a formulat o cerere de organizare a unei adunări publice, având ca obiect declarat „o acţiune istorică, informativă în legătură cu evenimentele din timpul revoluţiei ardelene din 1848-49”, în cadrul căreia urmau să se prezinte „descrieri de evenimente, copii după desene contemporane, păpuşi din paie, de carnaval etc.”. Acţiunea a fost organizată, potrivit autorizaţiei, pe spaţiul public din Miercurea-Ciuc. De altfe, primarul UDMR din Miercurea Ciuc, acum suspendat și cercetat într-un dosar de corupție, i-a susținut sau a închis ochii la majoritatea acțiunilor sale extremiste.

La fel s-a întâmplat și în cursul lunii ianuarie 2011, având intenția de organizare a unei „acțiuni literare, legată de activitatea literară și publicistică a poetului român Mihai Eminescu” (mențiune din cererea adresată Primăriei Municipiului Miercurea Ciuc, formulată în vederea obținerii autorizației prevăzute de Legea nr. 60/ 1991), Csibi Barna a conceput un model grafic conținând chipul poetului Mihai Eminescu acoperit de simbolul „Staționarea interzisă”. Ulterior, l-a distribuit lipindu-l sub forma unor afișe în mai multe locații din Miercurea Ciuc în intervalul 20 — 22 ianuarie 2011.

Pentru toate acțiunile sale, cel care a fost liderul din România al grupării Gărzii Maghiare, a asigurat fixarea pe suport foto și audio-video a evenimentului și în scurt timp l-a popularizat online. Dosarul a fost trimis spre soluționare la Judecătoria Miercurea Ciuc.

Trei tineri din Harghita s-au decis, în iunie 2010, să înființeze la Judecătorie asociația Garda Secuiască. Fiecare dintre ei avea alte preocupări zilnice: Csibi Barna era inspector la Fisc în Harghita, Lorant Csiszer abia intrase în afacerile cu lemn ale familiei sale, iar Tibor Szocs era un IT-ist pasionat de expediții montane. Ultimul a construit și site-ul „SzekelyGarda.ro” – (Garda Secuiască) cu retorică iredentistă, dezvăluia anul trecut Rise Project. Asta în timp ce în Ungaria gruparea paramilitară care i-a inspirat, era interzisă la Budapesta. Dar nu conta pentru Csibi și amicii lui, pentru că din promovarea materialelor iredentiste, pe lângă faimă câștigau și bani.

Citeşte şi

0 Comentarii

Shares