Germania ar putea cheltui până la 14,3 miliarde de euro din fonduri publice pentru primirea și integrarea refugiaților în 2016, estimează un grup de economiști care consiliază guvernul federal. Cifra ar depăși cu peste 6 miliarde estimarea inițială făcută de ministrul de Finanțe, Wolfgang Schäuble, care a avertizat în urmă cu 3 zile că imigranții ar trebui să înțeleagă că Germania, principala țintă a refugiaților, are capacități limitate de găzduire pe teritoriul său.
Mai mult, Berlinul ar fi schimbat din mers regulile și, aparent fără acordul Angelei Merkel, ministrul de Interne ar fi hotărât să înăsprească o parte dintre condițiile anunțate pentru imigranți. Cancelarul german nu a fost anunțată în legătură cu aplicarea ‘regulamentelor Dublin’, care le-ar permite refugiaților care ajung în Germania să fie trimiși în alte state membre ale Uniunii Europene, a anunțat miercuri Christiane Wirtz, purtătoarea sa de cuvânt.
Astfel solicitanții de azil pot fi retrimiși în țara membră a UE unde au fost înregistrați prima dată, dar decizia nu ar trebui să fie luată în sensul schimbării politicii de până acum a Germaniei de deschidere față de refugiați.
‘Nu are nimic de-a face cu vreun fel de schimbare, de orice fel, a politicilor noastre’, a spus ea, precizând că revenirea la standardele ‘regulamentelor Dublin’ este pur și simplu un semn că regulile UE sunt încă în vigoare.
Țările nordice acuză că imigranții au început să ajungă pe teritoriul lor cu sprijinul Rusiei. Autoritățile norvegiene avertizează că a crescut numărul solicitanților de azil în această țară, în majoritate sirieni, care ajung în țara nordică din Rusia și traversează frontiera cu bicicleta, potrivit AFP.
Intensificarea migraţiei pe ruta din Arctica îngrijorează şi deranjează Norvegia, o ţară care încearcă să-i trimită rapid pe nou-veniţi înapoi în Rusia care, în opinia unora, se face astfel vinovată de o provocare, relatează AFP în pagina electronică.
De la începutul anului aproape 4.000 de solicitanţi de azil au făcut un mare ocol – prin Marele Nord – cu scopul de a traversa frontiera dintre Rusia şi Norvegia, o ţară membră a spaţiului Schengen, în pofida faptului că nu face parte din Uniunea Europeană. În 2014, doar zece persoane au făcut acest drum. Faptul că Rusia îi lasă să traverseze o regiune puternic militarizată este perceput ca o modalitate de a pedepsi Oslo pentru că s-a alăturat sancţiunilor europene sau de a crea disensiuni în clasa politică norvegiană.
Un specialist în probleme de Apărare, jurnalistul norvegian Kjetil Stormark vorbește de un război hibrid, o agresiune pe ascuns din partea Rusiei asupra Norvegiei, o ţară membră NATO, pe fondul tensiunilor care au în centru criza din Ucraina.
Numărul sosirilor rămâne modest în comparaţie cu sutele de mii de migranţi care au traversat Mediterana cu riscul vieţii, dar este în creştere. În condiţii hibernale, peste 1.100 de solicitanţi de azil au trecut frontiera numai săptămâna trecută.
Refugiații care fug din calea războiului din Siria traversează mai întâi Libanul, de acolo ajung la Moscova, apoi la Murmansk și la orașul de graniță Nikel, aflat la numai 7 kilometri de Norvegia. ‘Sunt din Siria și mi-a luat o săptămână să ajung aici’, a declarat pentru NRK un tânăr de circa 20 de ani, care a fost escortat de agenți de poliție norvegieni la oficiul de control al pașapoartelor din Storskog.
0 Comentarii