Dec 8, 2016, 09:54

Grecia versus Cipru. Sau cât durează colapsul financiar când nu cooperezi cu creditorii internaționali

Credit foto: Bloomberg

Martie 2013. Peste noapte, băncile din Cipru se închid. Se impun controale de capital pentru a evita intrarea în incapacitate de plată și devalorizarea monedei. A fost un moment istoric în Uniunea Europeană, dar prin care mai trecuseră țări ca Islanda sau Argentina. Isărescu liniștea românii și le spunea că situația va dura câteva săptămâni, maxim câteva luni.

„Uitându-mă în spate, cam cum a decurs procesul de la Bancorex şi unificarea prin absorbţie, un astfel de proces este destul de complicat. Chiar dacă nu au avut o legisalţie clară, au stat câteva nopţi, şi presupun că va dura câteva luni. Ca să evite ieşirile masive, s-ar putea că restricţiile anunţate, chiar dacă temporare, pentru că Cipru este în Uniunea Europeană monetară şi în zona euro, să dureze mai mult. Punând cap la cap cred că poate să dureze între câteva săptămâni şi câteva luni”, spunea guvernatorul BNR în 2013.

Restricțiile s-au ridicat însă în urmă cu puțin timp, după mai bine de doi ani. Dar decizia guvernului de la Nicosia era luată pentru a evita intrarea în incapacitatea de plată și atingerea obiectivelor fixate cu creditorii internaționali, și nu împotriva lor, așa cum face executivul de la Atena. Scopul controlului de capital a fost evitarea retragerii banilor deponenților, persoane fizice sau private, după ce aceştia au fost obligaţi să participe cu fondurile proprii la recapitalizarea primei bănci, iar cea de-a doua mare bancă din ţară a fost închisă. Printre aceste restricţii s-a aflat şi interdicţia impusă cetăţenilor de a retrage de la bancomate mai mult de 300 de euro pe zi, iar în cazul companiilor limita a fost de 500 de euro pe zi.

Este prima mare diferență față de greci, care se văd nevoiți să retragă un maxim de 60 de euro pe zi din bancomate. Chiar în ultimele 5 zile până la referendumul de duminică, referitor la părăsirea Uniunii Europene.

După negocieri îndelungate, reprezentanţii FMI, CE şi BCE au acceptat în martie 2013 să acorde Ciprului un împrumut de 10 miliarde de euro, în schimbul unui plan de măsuri economice şi al restructurării drastice a sectorului financiar. Grecii nu au acceptat nimic și vor să părăsească zona Euro. Iar un vot negativ la referendumul de dumincă va însemna, cel mai probabil, întoarcerea Greciei la drahmă.

Abia în aprilie 2015  au fost ridicate restricţiile de capital impuse cirpioților. Abia acum persoanele fizice pot transfera în afara ţării până la 20.000 euro pe lună, faţă de limita de 10.000 de euro stabilită anterior. Şi suma de bani care poate fi scoasă din țară de persoanele fizice a fost majorată la 10.000 euro, faţă de 6.000 de euro anterior. Tot de curând s-a renunţat și la impunerea unei limite la sumele de bani transferate în străinătate fără aprobarea prealabilă a Băncii Centrale a Ciprului, limită stabilită la două milioane de euro.

În schimb, Grecia se îndreaptă spre neplata tranșei de 1,5 miliarde de euro, scadentă mâine, 30 iunie, Fondului Monetar Internațional. Asta va însemna, automat, că Atena nu va mai primi bani de pa creditorii internaționali și va rata și ceea ce datorează Băncii Centrale Europene pe 20 iulie. Băncile vor intra în insolvență. Se vor împrumuta mult mai scump în piață, iar economia Greciei va fi pe butuci. Ca și guvernul, care nu va mai avea bani pentru niciun proiect.

Dacă nimeni din zona Euro nu va mai împrumuta Atena, singurul mod de a salva o parte din sectorul bancar, așa cum s-a întâmplat în Cipru, ar fi să confiște o parte din depozitele oamenilor și să îi transforme în acțiuni bancare.

De exemplu, Cipru a acordat acţiuni ale Bank of Cyprus deponenţilor ruşi, drept compensaţie pentru pierderile suferite în urma condiţiilor impuse de reprezentanţii UE, BCE şi FMI. Cetăţenii ruşi aveau depozite de 19 miliarde de dolari în Cipru, în special prin intermediului companiilor înfiinţate aici. La sfârşitul lui 2012, băncile ruseşti acordaseră împrumuturi de aproximativ 40 miliarde de dolari firmelor din Cipru, potrivit agenţiei de evaluare financiară Moody’s.

Trucul lui Tsipras, care își joacă acum ultima carte ca să rămână la putere, este că aceste măsuri vor lovi în plin oamenii, votanții referendumului, pe când rușii, dintre cei mai afectați de lovitura din Cipru, nu aveau legătură cu sentimentul popular sau viitorul guvernului. Executivul de la Atena va avea nevoie să se repoziționeze chiar dacă oamenii vor decide să rămână în Uniunea Europeană. Instituțiile internaționale și-au pierdut pentru totdeauna încredere în cel mai radical șef de guvern din Uniunea Europeană.

Citeşte şi

0 Comentarii

Shares