Feb 25, 2021, 14:46

Klaus Iohannis cere like-ul înapoi şi de la americani

foto US Embassy Facebook

După ce şi-a ostilizat publicul fidel de pe Facebook, după intervenţia în scandalul ANAF-Antena 3, Klaus Iohannis a ţinut să adreseze în faţa Parlamentului un discurs prin care să puncteze mai multe mesaje: că este „jucător” în ciuda lungilor sale perioade de absenţă, că reînnoieşte „jurămintele” faţă de SUA, şi că nu a renunţat la implicarea în proiecte majore de reformă a statului. 

De menţionat că la discurs a asistat şi ambasadorul SUA, Hans Klemm.

Președintele Klaus Iohannis a afirmat luni că România este în întârziere în ceea ce privește răspunsurile la probleme majore de pe agenda cetățenilor, precum sustenabilitatea sistemului de pensii, problema demografică.

„Suntem în întârziere în a da răspunsuri esențiale cu privire la preocupări majore de pe agenda cetățenilor, inclusiv în perspectiva anului 2018, când vom sărbători centenarul Marii Uniri. Ce facem cu marile sisteme publice — educație, sănătate, pensii? Ce soluții găsim pentru sutele de mii de tineri fără diplomă de Bacalaureat care se integrează greu sau deloc pe piața muncii? Ce se întâmplă dacă vom constata într-un viitor nu foarte îndepărtat că sistemul de pensii nu mai este sustenabil? Ce facem cu salarizarea bugetarilor? Cum gestionăm problema demografică și cum evităm un viitor probabil în care România ar deveni lipsită de atractivitate și ca forță de muncă, și ca piață de desfacere și va fi slăbită în cadrul Uniunii Europene din cauza scăderii demografice?”, a spus Iohannis, în plenul Parlamentului.

El s-a arătat preocupat de modul în care funcționează instituțiile statului și separarea puterilor.

„Vreau în același timp să transmit un mesaj foarte limpede: acest stat nu poate da impresia unei funcționări haotice, dezordonate, cu alte cuvinte a unui stat în care fiecare face ce vrea și fiecare instituție are agenda proprie”, a susținut șeful statului.

Iohannis a precizat că există o agendă națională, legată de parteneriatele strategice ale României, în special cel cu SUA, de apartenența la NATO și la UE, dar și de o politică de dezvoltare, de modernizare și afirmare națională în domenii de interes pentru cetățeni, arătând că este nevoie de comunicare, coordonare și colaborare la nivel instituțional pentru a urmări aceste obiective naționale.

„Puterile statului nu sunt în competiție una cu alta, iar o funcționare eficientă a statului în serviciul cetățenilor presupune funcționarea fiecăreia dintre ele și încrederea cetățenilor în toate. O guvernare nu poate fi cu adevărat performantă fără un Parlament puternic, iar justiția nu poate fi cu adevărat eficientă fără o putere legislativă pe măsură. A gândi puterile separat și a le evalua izolat este o greșeală. România trebuie să se miște înainte în ansamblul ei”, a completat șeful statului.

Iohannis reface jurămintele faţă de SUA

Președintele a precizat că anul 2016 întrunește toate premisele pentru a însemna o creștere calitativă a Parteneriatului Strategic cu SUA, cu precădere în domeniul economic, în paralel cu întărirea componentei politico-militare, context în care a apreciat demersul Statelor Unite de a crește de patru ori bugetul destinat Inițiativei pentru Reasigurare Europeană pentru 2017.

„În actualul context complicat, România este și va rămâne o ancoră de democrație, predictibilitate și stabilitate de importanță strategică la frontiera estică a NATO și a Uniunii Europene. În această calitate, avem responsabilitatea de a ne întări apărarea națională, dar și de a contribui la asigurarea apărării colective în cadrul NATO. Creșterea bugetului destinat apărării până la un procent de 2% din PIB rămâne, deci, esențială în acest sens. După pașii făcuți în 2015 și 2016, am convingerea că acest angajament se va reflecta în pregătirea bugetului pentru 2017”, a spus șeful statului.

El a arătat că România este „decisă să participe activ nu doar la identificarea soluțiilor la crizele cu care se confruntă în prezent Uniunea Europeană, ci și la reîntărirea angajamentului și încrederii în proiectul european”.

„Este interesul nostru strategic ca România să fie membră a unei Uniuni Europene puternice, integrate, bazată pe respectul principiilor și valorilor sale fondatoare. (…) Aș dori ca acordul la care am ajuns să conducă la un rezultat pozitiv la referendum, permițând astfel Marii Britanii să-și păstreze statutul de membru al Uniunii Europene”, a spus Klaus Iohannis.

Președintele Klaus Iohannis a declarat că unul dintre obiectivele României la Summitul NATO de la Varșovia este confirmarea interesului puternic al Alianței pentru zona Mării Negre.

„Unul dintre obiectivele României în cadrul Summitului NATO de la Varșovia, care va avea loc în vara acestui an, este ca, la finalul reuniunii, NATO să confirme interesul puternic pentru Europa Centrală și de Est și în special pentru regiunea Mării Negre, ca zonă de importanță critică în ansamblul de securitate euro-atlantic”, a afirmat Iohannis, în plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului.

El a precizat că cele șase noi comandamente ale NATO în Europa de Est, care urmează să devină deplin operaționale în prima parte a acestui an, constituie un semnal evident al relevanței acestei regiuni.

Klaus Iohannis a subliniat că pentru România prioritățile și obiectivele majore în ceea ce privește politica externă și de securitate rămân aceleași.

Șeful statului a opinat că o abordare consensuală și curajoasă este necesară în contextul geopolitic complicat.

„La câteva capitole importante, 2016 trebuie să fie o continuare firească a ceea ce am construit sau consolidat în anul precedent. Dar, în același timp, avem de gestionat provocări majore. Criza migrației, creșterea amenințării teroriste, riscurile de securitate dinspre Est și însăși punerea sub semnul întrebării a proiectului european fac din anul 2016 unul crucial pentru stabilitatea din regiune și pentru viitorul Europei”, a declarat Iohannis, în plenul Parlamentului.

Iohannis despre noii șefi ai DNA, ÎCCJ și alegerile pentru CSM: Nu voi fi un simplu spectator

Președintele Klaus Iohannis a afirmat că nu va fi un simplu spectator în ceea ce privește numirea noilor șefi ai DNA și ÎCCJ și alegerile pentru CSM, exprimându-și speranța că în această zonă va fi o competiție serioasă și departe de zona politicului.

„Anul acesta nu este unul de competiție doar pentru mediul politic, ci și un moment de inflexiune important pentru sistemul judiciar. Va trebui numit un nou procuror general, expiră mandatele conducerilor Direcției Naționale Anticorupție, Înaltei Curți de Casație și Justiție și, de asemenea, se vor desfășura alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii. (…) Sper că vom avea și în această zonă o competiție serioasă și o dezbatere așezată, în care să primeze valoarea, performanța și onestitatea. Cred că este important pentru soliditatea democrației românești și a statului de drept ca alegerile pentru CSM să fie departe de zona politicului și să fie păstrate strict în sfera reprezentării profesionale a magistraților în propriul for de conducere și organ disciplinar”, a spus Iohannis, în plenul Parlamentului.

El a subliniat că va acționa în această chestiune în virtutea atribuțiilor sale.

„În ceea ce mă privește, ca președinte, nu voi fi un simplu spectator în acest proces și nu mă voi limita la un rol formal. Voi acționa, în virtutea atribuțiilor care îmi revin, pentru a mă asigura că parcursul pe care România a pornit în ceea ce privește întărirea statului de drept, independența justiției și lupta anticorupție este ferm continuat și că sunt respectate cerințele de profesionalism și integritate”, a afirmat șeful statului.

Iohannis: Nu s-a înțeles că imunitatea parlamentară nu trebuie folosită pentru blocarea cererilor Justiției

Președintele Klaus Iohannis a criticat luni Parlamentul, arătând că este neplăcut surprins că în unele spețe imunitatea parlamentară este folosită pentru blocarea cererilor Justiției.

„În planul politicii noastre interne, în ceea ce privește consolidarea statului de drept, independența justiției și lupta anticorupție, angajamentul meu rămâne neschimbat și cât se poate de ferm: determinarea pentru întărirea statului de drept vine din convingerea că o consolidare a progreselor în aceste domenii este în beneficiul cetățenilor noștri. Sunt neplăcut surprins de faptul că în anumite spețe încă nu s-a înțeles că imunitatea parlamentară nu are voie să fie folosită pentru blocarea cererilor Justiției, așa se face că în materie de răspuns la solicitările Justiției, după câțiva pași înainte recunoscuți de toată lumea și așteptați de cetățeni, urmează unul înapoi, care pune din nou în discuție credibilitatea Parlamentului și voința unor raporturi corecte cu justiția”, a spus șeful statului, în plenul Parlamentului.

El a subliniat că România se află pe un drum ireversibil în privința statului de drept și a independenței justiției.

„Consolidarea statului de drept și independența justiției sunt angajamente ferme la nivelul societății și trebuie să fie reflectate și în raporturile dintre Parlament, ca for reprezentativ suprem, și justiție”, a completat Iohannis.

 

Citeşte şi

0 Comentarii

Shares