Procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat joi că după ce va fi publicată motivarea CCR la decizia de neconstituţionalitate asupra supravegherii tehnice operate SRI la cererea procurorilor, doar DNA va putea efectua interceptări.
„După intrarea in vigoare a deciziei CRR acea prevedere nu mai poate fi folosită. O să măsurăm impactul pe care îl are acest lucru atunci când se va publica motivarea. La DNA avem un serviciu tehnic prin care procedăm la punerea în aplicare a mandatelor de supraveghere, vom fi nevoiţi să extindem numărul persoanelor care lucrează la serviciul tehnic, să întărim serviciul tehnic”, a explicat Laura Codruţa Kovesi.
Aceasta a spus că nu poate face comentarii în plus până ce va fi publicată motivarea deciziei CCR, dar a subliniat că aceasta va avea drept consecinţă trecerea interceptărilor exclusiv în sarcina DNA: „Ar însemna că toate solicitpările de supraveghere să fie puise în aplicare de serviciul tehnic şi atunci trebuie să întărim serviciul tehnic. Nu am văzut motivarea nu pot să fac comentarii în plus”
CCR a luat o decizie care, după publicarea motivării în Monitorul Oficial, va face imposibilă supravegherea tehnică, inclusiv interceptările telefonice și supravegherea video efectuate de SRI pentru DNA, Parchete sau DIICOT.
Decizia CCR nu se aplică retroactiv, pentru cauzele aflate în curs, dar aruncă în aer dosarele de corupție de acum înainte, având în vedere că DNA, DIICOT și Parchetele nu au personal și nici tehnica necesară pentru astfel de operațiuni.
Plenul Curții Constituționale a admis marți, cu majoritate de voturi, într-un dosar care l-a avut ca raportor pe Daniel Morar, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor din Codul de procedură penală care prevăd că supravegherea tehnică dispusă de procuror poate fi efectuată nu doar de „organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției”, ci și de „alte organe specializate ale statului”.
Alineatul din Codul de procedură penală supus controlului de constituționalitate prevede că„procurorul pune în executare supravegherea tehnică ori poate dispune ca aceasta să fie efectuată de organul de cercetare penală sau de lucrători specializați din cadrul poliției ori de alte organe specializate ale statului”.
ART. 138 din noul Cod de Procedură Penală arată la ce se referă prevederea declarată neconstituțională:
Dispoziţii generale (1) Constituie metode speciale de supraveghere sau cercetare următoarele:
a) interceptarea comunicaţiilor ori a oricărui tip de comunicare la distanţă;
b) accesul la un sistem informatic;
c) supravegherea video, audio sau prin fotografiere;
d) localizarea sau urmărirea prin mijloace tehnice;
e) obţinerea datelor privind tranzacţiile financiare ale unei persoane;
Concret, când un procuror dorește să pună o persoană sub supraveghere tehnică, se duce la judecător, primește mandat și apoi mandatul este pus în practică de către SRI. Materialele obținute de SRI se duc la procuror și constituie probe în dosarul respectiv.
După ce decizia CCR și motivarea acesteia vor fi publicate în Monitorul Oficial, procurorii nu mai pot cere SRI să efectueze supravegherea tehnică, deci parchetele, DNA și DIICOT vor trebui să se descurce cu mijloacele proprii. Numai că acestea nu există. DNA are tehnica necesară însă serviciul specific are doar 20 de angajați, care nu pot acoperi toate dosarele. La Parchetul General sunt, potrivit unor informații, doar 3 angajați care ar putea să preia această atribuție.
SRI va putea executa doar mandatele de siguranță națională, însă ponderea acestora în totalul mandatelor de ascultare este foarte mică. Raportul de activitate al SRI pe anul 2014, trimis la Parlament, arată că au fost puse în executare în anul respectiv 44 759 mandate, dintre care doar 2496 au fost mandate pe siguranță națională. 42263 au fost mandate de supraveghere tehnică și 2410 ordonanțe aparținând structurilor Ministerului Public și DNA (dispoziții de interceptare aprobate de procuror și valabile 48 de ore)
0 Comentarii