România se aşteaptă ca măsurile adoptate pentru protejarea drepturilor minorităților națioanale de către statele în care trăiesc români să fie „cel puţin similare” celor promovate de România, pe teritoriul său.
„Interesul nostru nemijlocit, decurgând din considerente de apartenenţă comună la filonul spiritual românesc şi solidaritate culturală şi lingvistică, este acela ca statele care găzduiesc pe teritoriul lor minoritate românească să adopte măsuri adecvate şi substanţiale pentru conservarea şi promovarea identităţii sale etnice, culturale, religioase, lingvistice a românilor de acolo. România are aşteptări ca măsurile adoptate în acest sens de către aceste state să fie cel putin similare celor promovate de România în favoarea minorităţilor naţionale de pe teritoriul său, menite să asigure protejarea identităţii etnice, culturale, religioase şi lingvistice a persoanelor aparţinând acestor comunităţi”, a precizat Bogdan Aurescu, într-un mesaj transmis participanţilor la cea de a XIII-a ediţie a Universităţii de Vară, care a început, luni, la Izvorul Mureşului, judeţul Harghita.
Ministrul de Externe a afirmat că România are un argument puternic pentru aşteptările sale, deoarece a reuşit să genereze, în ultimele două decenii, un model de dialog intercultural între minorităţi şi în raporturile lor cu majoritatea.
„România a învăţat din propria sa experienţă provocările la care trebuie să răspundă politicile în domeniul minorităţilor naţionale şi a înţeles fără îndoială că societăţile cu o democraţie solidă sunt cele bazate pe toleranţă, respect reciproc, diversitate culturală, dialog interetnic, intercultural, în beneficiul societăţii în ansamblul său. Acest model de interculturalitate, factor de stabilitate în plan intern şi extern, la nivel regional, reprezintă în esenţă un model de bună practică pe care dorim să îl promovăm în spaţiul european şi, în mod deosebit, în acele state care găzduiesc pe teritoriul lor persoane aparţinând minorităţii române”, a explicat Aurescu.
Dezvoltarea politicilor pentru conservarea, promovarea şi dezvoltarea identităţii specifice a românilor de pretutindeni reprezintă o preocupare şi, totodată, o temă de interes aparte în cadrul activităţii Ministerului Afacerilor Externe, derulată atât prin Departamentul politici pentru relaţia cu românii de pretutindeni, cât şi prin comisiile mixte bilaterale privind protejarea minorităţilor naţionale cu Serbia, Ucraina şi Ungaria. Ministrul de Externe a făcut trimiteri și tensiunile României, în special cu Serbia, dar şi cu celalalte state balcanice, unde populaţia românească se autodenumeşte istroromână, aromână sau meglenoromână, dar şi la discuţiile cu Ucraina, unde o parte a comunităţii româneşti este denumită moldoveană.
„Am fost identificaţi, de-a lungul timpului, sub diferite nume, toate reflectând, însă, aceeaşi rădăcină, aceeaşi cultură, aceeaşi limbă, aceeaşi spiritualitate: românitatea. Drept pentru care ne opunem oricăror încercări de a rescrie istoria noastră de o manieră care să afecteze principiul sacrosanct al autoidentificării şi să impună o identitate diferită acelora care simt româneşte şi se declară ca aparţinând culturii şi spiritualităţii româneşti. Diviziunile artificiale nu pot justifica ignorarea obligaţiilor internaţionale relevante pentru conservarea şi promovarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale «victimă» a diviziunii”, se precizează în mesajul ministrului, potrivit Mediafax.
Ministrul a subliniat că responsabilitatea legată de conservarea valorilor, promovarea identităţii etnice, culturale, lingvistice şi religioase şi a prosperităţii comunităţilor româneşti din alte state reprezintă „o mare responsabilitate”.
La Complexul Sportiv Naţional Izvoru Mureşului a încput, luni, a XIII-a ediţie a Univerităţii de Vară „România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO”, la care sunt aşteptaţi, între alţii, fostul preşedinte Traian Băsescu și liderul Partidului Social Românesc, Mircea Geoană. La Universitatea de Vară participă 80 de lideri de asociaţii româneşti, personalităţi marcante din comunităţile româneşti din vecinătatea României şi diaspora.
0 Comentarii