Feb 20, 2020, 22:25

Ministrul ungar de Externe vine la București să ne convingă că e bine să avem un gard uriaș la graniță

Peter Szijjarto

Ministrul român de Externe, poate cel mai inactiv șef al diplomației române din ultimii ani atunci când vine vorba de provocările venite de la Budapesta, îl va primi la 29 ianuarie pe omologul său maghiar, Peter Szijjarto, potrivit presei maghiare.

Vizita vine în contextul în care atât Peter Szijjarto, cât și premierul Victor Orban au declarat săptămâna trecută la distanță de trei zile că Ungaria este pregătită să construiască „imediat un gard la granița cu România” care să stopeze fluxul de imigranți. Nici în cazul declarației ministrului ungar de Externe de marți, nici cu ocazia celei de vineri a premierului Orban, Lazăr Comănescu, șeful diplomației române, nu a avut nicio reacție.

„Dacă va fi necesar să construim un gard la frontiera cu România, suntem pregătiţi să facem acest lucru de pe o zi pe alta”, a declarat Peter Szijjarto pentru agenţia Reuters.

„Ar fi mai bine dacă niciun imigrant nu ar ajunge în Europa. Indiferent de planurile pe care le au imigranţii în vederea descoperirii de noi rute în Europa este absolut sigur că nu vor trece prin Ungaria”, a spus Orban, aflat într-o campanie susținută în Europa pentru ridicarea de garduri. „Bulgaria şi Macedonia trebuie să construiască garduri la frontierele cu Grecia, pentru a opri imigranţii”, spunea aceasta tot vineri. Iar ieri în Slovenia l-a asigurat pe omologul său că îl sprijină să ridice un gard la frontiera cu Grecia pentru a stopa fluxul de imigranți, potrivit Hungary Today.

Planul de a construi un gard pe toată frontiera cu România a fost dezvăluit prima dată anul trecut, dar nu a fost readus în discuție după ce Budapesta a primit răspunsuri pe măsură de la București.

Janos Lazar, şeful de cabinet al premierului Viktor Orban, afirma în noiembrie 2015 că Guvernul Ungariei are un plan pentru construirea unui gard metalic la frontiera cu România, urmând să fie activat în caz de necesitate.

Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, declara pe 15 septembrie că gardul ar urma să înceapă de la punctul frontierei dintre Ungaria /Serbia/ România şi să continue dacă presiunea migraţiei se mută spre România. Gardul construit de Ungaria de-a lungul graniţei sârbe se termină în zona localităţii ungare Kübekháza, situată la frontiera cu Serbia şi cu România.

Relațiile româno-ungare pe această temă au devenit tensionate imediat după primul anunț de acest fel. Ministrul de Externe de la Bucureşti de la acea vreme, Bogdan Aurescu, a criticat dur planul Ungariei. Este un gest mai degrabă autist, spunea Bogdan Aurescu, care susțineä că primirea României în spaţiul Schengen ar spori securitatea zonei de liberă circulaţie.

„În opinia mea, ridicarea de garduri care să delimiteze Europa civilizată, între ghilimele, de restul lumii, este un gest mai degrabă autist şi inacceptabil în afara spiritului european. România este frontiera externă a Uniunii Europene şi a NATO şi avem toată capacitatea de a apăra comunitatea de valori din care facem parte”, spunea Aurescu la o întâlnire cu omologul olandez. Peter Szijjarto a fost cel care i-a dat replica, declarând că „s-ar fi aşteptat la mai multă modestie din partea unui ministru de Externe al cărui premier se confruntă cu un proces”.

Replica premierului Victor Ponta a venit prompt, asigurând că România o să îi trateze pe refugiați ca pe niște oameni, „nu cum îi tratează vecinii noştri maghiari, cu bâta şi înseriaţi”. Tot Peter Szijjarto a fost cel care i-a răspuns premierului, transmițându-i să înceteze minciunile la adresa Ungariei. „Minciuni sfruntate și o poziție nedemnă pentru un lider politic al secolului 21″, a spus ministrul maghiar de Externe. În dispută a intervenit și Kelemen Hunor care considera că autoritățile române nu trebuie să aibă o „abordare sentimentală” în legătură cu această chestiune pentru că gardul nu este îndreptat împotriva României.

Lazăr Comănescu, cel care îl primește pe omologul Peter Szijjarto, s-a făcut remarcat în mandatul său mai degrabă cu o afirmație neașteptată în contextul geo-politic delicat din zonă, de apropiere de Rusia.

„Relația cu Rusia este o una despre care aș spune că e cvasi-similară cu relația pe care și alte state membre al Uniunii Europene sau ale Alianței Nord-Atlantice o au cu Federația Rusă. Trebuie să fim pragmatici. Dincolo de ceea ce menționam, evident că sunt chestiuni punctuale asupra cărora putem să continuăm dialogul. Mă refer, de exemplu, la chestiunile economice”, a spus Comănescu, la TVR.

Citeşte şi

0 Comentarii

Shares