Dec 4, 2016, 10:10

Parlamentarii nimănui: cum avem deputaţi ai unor minorităţi care nu există

SURSA: Camera Deputaţilor

Potrivit noii lege electorale pentru alegerile parlamentare, în viitorul legislativ urmează să ajungă, la fel ca în fiecare nou mandat, 18 reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. Este vorba despre reprezentanţii etnicilor italieni, armeni, slovaci şi cechi, greci, tătari turco-musulmani, ruteni, germani, croaţi, sârbi, turci, ruşi lipoveni, polonezi, albanezi, ucraineni, bulgari, romi, macedoneni şi evrei.

Datele de la recensământul populaţiei, realizat în 2011, arată că avem următoarele etnii declarate:

Romi – 477.715

Ucraineni – 45.256

Germani – 34.162

Turci – 23.255

Ruşi lipoveni – 21.969

Slovaci şi Cehi – 15.113 (12.748 + 2.365)

Tătari – 18.922

Sârbi – 17.151

Bulgari – 6.800

Croaţi – 4.928

Greci – 3.400

Evrei – 3.173

Italieni – 2.916

Polonezi – 2.312

Armeni – 1.294

Macedoneni – 1.203

Ruteni *

Albanezi*

–––––––

Chinezi – 1.924

Ceangăi – 1.405

* Rutenii şi albanezii sunt atât de puţini încât Institutul Naţional de Statistică i-a încadrat la „şi altele”. Chiar şi aşa, au reprezentanţi în Parlamentul României. Asta în condiţiile în care norma de reprezentare pentru Camera Deputaţilor, în cazul parlamentarilor care vor reprezenta români, este de 73.000.

Oana Manolescu, reprezentanta OLAR
Oana Manolescu, reprezentanta OLAR

Oana Manolescu este, de aproape 20 de ani, deputat din partea Asociaţiei Liga Albanezilor din România. Sunt încadraţi de INS în marja de eroare, dar totuşi au o ligă şi un parlamentar. Nimeni nu s-a întrebat până acum ce caută Oana Manolescu în Parlament, pe cine reprezintă de fapt şi pentru ce va încasa o pensie enormă şi specială pentru cele 5 mandate.

 

Gheorghe Firczak, reprezentatul rutenilor
Gheorghe Firczak, reprezentatul rutenilor

 

Gheorghe Firczak este un alt parlamentar misterios. Uniunea Culturală a Rutenilor din România este formaţiunea care l-a trimis în Parlament în anul 2000 şi, de 15 ani, l-a uitat acolo. Mai puţin de 1.000 de persoane din România s-au declarat ruteni la recensământ şi, totuşi, aceste persoane au reprezentare la nivel parlamentar.

 

 

Nu există încă o explicaţie logică pentru care chinezii sau ceangăii, care sunt mai mulţi decât macedonenii, rutenii, albanezii sau armenii, nu au niciun fel de reprezentare în Parlament în condiţiile date mai sus.

Cu toate că sunt doar 1.294 de armeni în România, de ce ar avea nevoie de un deputat să îi reprezinte? Aceeaşi întrebare se poate pune pentru celelalte etnii, care nu depăşesc nici măcar a douăzecea parte din norma de reprezentare, dar au, totuşi reprezentanţi de seamă. Şi nu discutăm aici despre etnicii romi, care sunt totuşi aproape jumătate de milion, dar au un singur parlamentar.

Nicolae Mircovici, de exemplu, este deputatul celor 6.800 de bulgari din România. Este chiar secretar al Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor. Este de 11 ani deputat, aflat deja la al treilea madat şi a reuşit, în această calitate, să emită o lege cu trei articole pentru comunitatea pe care o reprezintă: decretarea zilei de 24 mai drept ziua limbii bulgare. Asta este tot pentru mandatul 2012 – 2016 din punct de vedere al reprezentării comunităţii.

Varujan Pambuccian, liderul grupului miniorităţilor naţionale şi reprezentant a 1.294 de armeni, este deputat din 1996. La al cincilea mandat în aproape 20 de ani de Parlament.  Nu are nicio iniţiativă legislativă care să le îmbogăţească viaţa etnicilor armeni în acest mandat.

Acestea sunt doar două exemple aleatorii, fără niciun fel de intenţie de a lăsa pe cineva la o parte.

12 dintre cei 18 deputaţi ai minorităţilor naţionale au acum o prioritate majoră:  declararea zilei de 21 martie drept Sărbătoarea Sosirii Primăverii pentru membrii minorităţii tătare turco-musulmane din România – denumită Nawrez.

Aşadar, în afară de masă de manevră pentru diverse negocieri politice şi asigurarea unei majorităţi stabile pentru Guvernul în funcţie (pe care îl sprijină în mod tradiţional), la ce sunt buni deputaţii unor minorităţi care, practic, nu există din punct de vedere statistic?

În acelaşi timp însă, noua lege electorală prevede că vor exista 2 senatori şi 4 deputaţi pentru Diaspora. Asta înseamnă că cele şase persoane vor reprezenta în Parlamentul României aproape 4.000.000 de oameni. Numai în Italia şi Spania sunt aproximativ 3.000.000 de români, iar pentru Europa sunt alocaţi doar un deputat şi un senator.

Citeşte şi

0 Comentarii

Shares