Dec 3, 2016, 02:15

Pe cine lovește criza din Grecia: Animalele de la grădina zoologică din Atena riscă să moară de foame

Jean-Jacques Lesueur, fondatorul gradinii zoologice din Atena. foto Reuters

De la o grădină zoologică cu greutăți în a aduce hrană pentru animale și asociații copleșite de numărul abandonurilor de pisici, criza din Grecia, în afară de asprul său impact uman, afectează și animalele, anunță Agerpres.ro

Jean-Jacques Lesueur, fondatorul unei grădini zoologice din Atena, trebuie să importe câteva tone de pește congelat pentru cei șase delfini, în caz contrar aceștia urmând să țină regim forțat circa zece zile. Banala tranzacție se lovește însă de severele restricții financiare introduse în 29 iunie pentru a împiedica ieșirea banilor din Grecia. Orice plată în străinătate a unei facturi trebuie validată de o comisie guvernamentală. ‘Nimeni nu îmi poate spune dacă acest lucru va dura o săptămână sau două’, spune Lesueur.

Grădina zoologică folosește în principal vegetale și carne locale, dar și importă hrană de circa 80.000 de euro pe an. Delfinii, de exemplu, au nevoie de pești care nu se găsesc în apele Greciei, iar cele două furnicare gigantice depind în întregime de importuri de viermi și de un praf ce înlocuiește termitele din habitatul lor natural.

Sub sloganul ‘Să rămânem uniți în aceste vremuri grele’, grădina zoologică asigură intrarea gratuită a copiilor în timpul verii. Adulții însă plătesc mai mult biletul odată cu creșterea TVA, intrată în vigoare luni, la presiunea celor față de care Grecia are datorii.

Într-o grădină publică din centrul Atenei s-au înmulțit pisicile, care vin în număr tot mai mare să fie hrănite de persoane iubitoare de animale. Asociația ‘Nine Lives’a Cordeliei Madden-Kanellopoulou hrănește 450 de pisici comunitare din capitala greacă și desfășoară campanii de sterilizare (circa 1.500 de animale anul trecut). ‘Există tot mai multe abandonuri de pisici de rasă. Acum câțiva ani, când grecii aveau bani, și-au cumpărat animale frumoase, dar acum acestea costă mult, cu medicul veterinar, toaleta’, spune englezoaica căsătorită cu un grec. ‘O pisică persană albă, care a crescut în apartament, nu supraviețuiește nici două zile pe stradă, unde sunt mașini și câini vagabonzi’, adaugă ea.

Confruntați cu o rată a șomajului de 25% și o recesiune severă, grecii nu mai adoptă animale, iar mulți străini care sprijină asociația pleacă și nu se mai întorc.

Unele animale de pe stradă au ajuns celebre, precum câinele Lukanikos, aflat în prima linie a manifestațiilor împotriva austerității din 2010, ale cărui fotografii au făcut înconjurul lumii. El a murit în 2012 într-o familie de adopție.

‘În marile orașe, animalele nu mor de foame, dar situația este problematică în insule’, arată Evghenia Mataragka, purtător de cuvânt al asociației ‘Animal Action’. ‘Pisicile fată des și există boli legate de consangvinitate. Animalele mor de foame sau otrăvite’, adaugă ea.

Asociațiile caută acum bani și familii de adopție în străinătate: ‘Nine Lives’, de exemplu, a trimis una dintre mascotele sale, Dora, să își petreacă ultima parte a vieții în Germania. ‘În Grecia, toți au probleme, nimeni nu poate ajuta cu adevărat’, regretă dna Mataragka, citată de AFP.

0 Comentarii

Shares