Sep 15, 2019, 13:15

PSD a rezolvat votul prin corepondenţă cu viteza luminii, Tăriceanu îl contestă la CCR

vot_prin_corespondenta

Senatul a adoptat luni legea votului prin corepondenţă, în procedură de urgenţă, după ce Comisia de cod electoral, condusă de vicepreşedintele PSD, Gabriel Vlase, a validat amendamentele senatorilor, Vlase precizând că, cel mai probabil, legea va fi adoptată şi de Camera Deputaţilor miercurea viitoare.

Doar că, după votul din Senat, Călin Popescu Tăriceanu, partenerul de guvernare al PSD, a anunţat că partidul său va contesta la CCR această lege.

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat luni seara că speră ca săptămâna viitoare să poată promulga legea. „Avem o guvernare care s-a dovedit incapabilă să asigure condițiile necesare pentru exercitarea acestuia de către toți cetățenii în țară și în străinătate. Absența unei legi a votului prin corespondență ar fi în continuare o piedică în a garanta tuturor cetățenilor români, oriunde s-ar afla ei, dreptul la vot.
Așa cum am mai afirmat, sper că există înțelepciunea la nivelul tuturor partidelor pentru a schimba cât mai repede această stare de fapt și de a finaliza acest proiect și, în acest context, pot să spun că sunt foarte bucuros că astăzi Senatul a votat proiectul legii și sper în continuare ca partidele să-și mențină acest entuziasm pentru Legea votului prin corespondență și, poate, săptămâna viitoare deja să fim în posesia unei astfel de legi”, a spus Iohannis.

CE PREVEDE LEGEA

Proiectul legii votului prin corespondenţă a rămas aproape în forma elaborată de Autoritatea Electorală Permanentă, fiind adoptate unele amendamente de natură tehnică. Astfel, parlamentarii din comisie au stabilit ca plicurile cu votul prin corespondenţă să fie deschise după ora 21.00 când se închid urnele şi nu între orele 7.00 şi 21.00, cum a fost iniţial.

Comisia de Cod electoral şi-a asumat, săptămâna trecută, proiectul privind votul prin corespondenţă, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă.

Proiectul elaborat de AEP şi obţinut de MEDIAFAX prevede că alegătorii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă la alegerile parlamentare, prezidenţiale sau europarlamentare se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot.

„În sensul prezentului titlu, prin alegător se înţelege cetăţeanul român cu drept de vot, având domiciliul sau reşedinţa în străinătate, conform legii”, se precizează în proiect.

Alegătorul care a confirmat primirea documentelor necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă nu îşi poate exercita dreptul de vot la acel scrutin în cadrul secţiei de votare. Acesta „are obligaţia de a respecta caracterul secret al votului, divulgarea opţiunii de vot exprimate prin corespondenţă către alte persoane fiind interzisă”. De asemenea, se stipulează că „exercitarea dreptului de vot prin corespondenţă în numele sau în locul altui alegător este interzisă”.

Cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate se pot înscrie la vot prin corespondenţă în Registrul electoral.

În ceea ce priveşte înregistrarea alegătorilor, proiectul propune două modalităţi prin care cei cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate care doresc să-şi exercite dreptul de vot prin corespondenţă se pot înscrie în Registrul electoral cu opţiunea pentru acest tip de vot: „prin cerere scrisă, datată şi semnată depusă personal sau transmisă prin poştă către misiunea diplomatică sau oficiul consular din statul de domiciliu sau reşedinţă, la care anexează o copie a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi o copie a actului de identitate” sau „prin intermediul formularului electronic pus la dispoziţie on-line de către Autoritatea Electorală Permanentă la care anexează câte o copie, în format electronic, o fotografie sau imagine a actului de identitate, a oricărui înscris oficial emis de către statul străin din care rezultă adresa de domiciliu sau reşedinţă unde locuieşte, precum şi a unei cereri scrise, semnate şi datate”.

Perioadele de înscriere în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă sunt următoarele: la alegerile parlamentare la termen şi prezidenţiale – între 1 martie şi 30 iunie din anul în care au loc alegeri; la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European – între data de 30 noiembrie a anului anterior anului în care are loc scrutinul şi data de 1 februarie a anului în care au loc alegerile pentru PE.

Înscrierea în Registrul electoral cu opţiunea pentru votul prin corespondenţă este valabilă numai pentru scrutinul pentru care s-a solicitat înscrierea.

Potrivit proiectului, în termen de 5 zile de la data începerii perioadei electorale, Autoritatea Electorală Permanentă întocmeşte şi tipăreşte listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă, pe baza datelor şi informaţiilor din Registrul electoral. Acestea cuprind alegătorii, ordonaţi alfabetic pe state, care au solicitat transmiterea documentelor necesare votării la adresa de domiciliu sau reşedinţă din străinătate.

AEP pune listele electorale din străinătate pentru votul prin corespondenţă la dispoziţia biroului electoral de circumscripţie pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării sau a biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate, în termen de 5 zile de la data constituirii acestuia.

Documentele necesare exercitării dreptului de vot prin corespondenţă care sunt transmise alegătorului sunt următoarele: un plic exterior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse plicul interior şi certificatul de alegător; un plic interior prevăzut cu elemente de siguranţă care să asigure sigilarea acestuia, în care vor fi introduse opţiunea sau opţiunile de vot; certificatul de alegător; instrucţiuni privind exercitarea dreptului de vot.

Compania Naţională „Poşta Română” S.A. asigură trimiterea plicurilor exterioare către alegători până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei alegerilor, prevede proiectul.

Buletinul de vot prin corespondenţă constă dintr-o singură foaie care conţine un singur candidat sau listă de candidaţi, după caz.

Misiunile diplomatice, oficiile consulare, secţiile consulare şi institutele culturale din străinătate ale României asigură imprimarea de buletine de vot prin corespondenţă cuprinzând toţi candidaţii la scrutinul respectiv, precum şi punerea liberă şi gratuită a acestora la dispoziţia alegătorilor, în spaţiile accesibile publicului din sediile proprii. Prin derogare, buletinele de vot prin corespondenţă pot fi imprimate prin grija alegătorilor.

Citeşte şi

0 Comentarii

Shares