Iun 26, 2017, 04:55

SRI a declanșat Operațiunea „CONTRASPIONAJ” în Guvern și administrație

spy

Direcția Generală de Contraspionaj a SRI a lansat o campanie de instruire a demnitarilor și funcționarilor publici la nivel central pentru a-i învăța să se apere de acțiunile de spionaj ale serviciilor secrete străine, se arată într-un document al instituției.  

„Există situații în care funcționarii români cu funcții importante în stat transmit din naivitate sau necunoaştere informații sau date cetățenilor străini şi români cu care intră în contact, mai ales în discuții informale”, spun specialiștii SRI în contraspionaj.

Aceștia arată că „Nivelul redus al culturii de securitate din principalele instituții din administrația publică centrală reprezintă o oportunitate pentru eventuale acțiuni informative ostile, care ar putea afecta securitatea națională” și „Această stare de fapt, precum şi existența certă a interesului serviciilor de spionaj străine față de angajații sau activitățile diferitelor instituții ale statului român, au condus la demararea Programului de awareness în contraspionaj, ca parte a politicii de prevenție a SRI”.

„Inițiativa lansării unor programe de educare protectivă a funcționarilor publici, dar şi a marilor companii, în domeniul contraspionajului, nu este o noutate, awareness-ul fiind o preocupare constantă pentru statele occidentale.  Programul urmăreşte consolidarea culturii de securitate în special în mediul funcționarilor autorităților centrale. În briefingurile oferite, ofițerii SRI urmăresc conştientizarea oamenilor pe câteva direcții principale:

  • potențialele riscuri de securitate la care sunt expuşi prin natura activităților desfăşurate sau a tipului de informații la care au acces;
  • reperele şi instrumentele necesare identificării acțiunilor informative ostile şi a tentativelor de atragere la care pot fi supuşi;
  • elementele de comportament contrainformativ pe care sunt obligați să le cunoască şi să şi le asume;
  • necesitatea adoptării unui comportament pro-activ, însemnând atât notificarea instituțiilor cu atribuții în domeniul protecției informațiilor clasificate atunci când este cazul, cât şi solicitarea de expertiză atunci când există suspiciuni şi deschiderea față de demersurile de conştientizare inițiate de SRI.

Deşi în prezent programul se adresează preponderent instituțiilor de la nivel central, cu un grad mai mare de risc, în timp, acesta poate fi deschis tuturor domeniilor de activitate în care sunt gestionate informații clasificate sau nedestinate publicității şi care au fost identificate ca ținte ale serviciilor de informații străine (centre de cercetare, instituții de învățământ etc.)”, se arată în documentul Direcției Generale de Contraspionaj.

Acesta susține că „ulterior, ca efect vizibil al consolidării culturii de securitate în țara noastră, programul ar putea fi extins şi către mediul privat, similar practicii occidentale în acest domeniu”

Serviciile secrete străine sunt în România ca la ele acasă, susține SRI: „Poziţia geografică şi evoluţiile ultimilor ani au condus la perceperea României de către marii actori statali drept o zonă-cheie în actualul context geostrategic internaţional, asupra căreia încearcă atât să-şi extindă influenţa, dar şi să obţină control (politic, economic, militar şi cultural).”

Interesant este că în textul SRI se arată că și serviciile secrete ale țărilor partenere strategic ar putea fi interesate să desfășoare activități de spionaj pe teritoriul României: „poziţiile de politică externă adoptate de România în raport cu polii internaţionali de putere au plasat ţara noastră în prima linie a preocupărilor şi activităţii de intelligence desfăşurate de mai multe entităţi statale. Totodată, prin calitatea de membru al NATO şi UE, România şi-a asumat conceptul de securitate comună, preluând ca responsabilitate şi unele ameninţări la adresa securităţii altor state. După cum au arătat evoluţiile recente, în spionaj şi contraspionaj nu există prieteni, mai ales atunci când este vorba de interesele de stat. Relaţiile de parteneriat sunt foarte importante în prevenirea şi gestionarea unor ameninţări la adresa securităţii comune, însă între serviciile de informaţii există inclusiv relaţii de adversitate şi de concurenţă”

CINE AR PUTEA FI SPION

„Pentru a-şi atinge obiectivele, serviciile de spionaj urmăresc constituirea şi exploatarea unor posibilităţi informative (surse deschise, surse umane şi surse tehnice) în instituţiile care gestionează informaţii clasificate sau elaborează strategii generale, sectoriale, studii, prognoze privind evoluţiile ţării noastre în diverse domenii.

Pentru că nu se pot prezenta într-o ţară de interes drept ofiţeri de informaţii, spionii folosesc o gamă largă de acoperiri care pot oferi posibilităţi extinse de relaţionare în mediile de interes, precum cea de diplomat, ziarist, om de afaceri, membru al unei organizaţii neguvernamentale sau pur şi simplu cea de cetăţean al altui stat. Din această poziţie, încep să îşi construiască cercuri relaţionale cât mai variate, pornind de la premisa că unele dintre persoanele abordate pot deţine date de interes, devenind astfel ţinte pentru recrutare. Sursele umane reprezintă cel mai valoros „instrument” al unui cadru de spionaj în realizarea obiectivelor sale, acesta concentrându-şi atenţia asupra acelor persoane care, prin natura activităţii profesionale pe care o desfăşoară, au sau pot avea acces la informaţiile de interes pentru serviciul de apartenenţă. Aceste persoane fac obiectul unui studiu laborios, care are ca obiectiv stabilirea măsurii în care ele pot fi recrutate (convinse) să lucreze pentru serviciul în cauză.

În general, sunt căutate şi analizate orice date cu privire la persoanele în cauză, pentru a se contura un profil psiho-comportamental al acestora, în funcţie de care vor fi identificate şi puse în aplicare cele mai adecvate modalităţi de abordare. Primul pas pe care trebuie să-l facă un spion în culegerea de informaţii este iniţierea şi dezvoltarea unei relaţii cu persoana de interes, fără însă să genereze suspiciuni. Pentru aceasta, va profita de orice situaţie legitimă (diplomat, ziarist, cercetător, om de afaceri, participant la un eveniment, membru al unei delegaţii) şi va utiliza pretexte plauzibile pentru a putea intra în discuţie. De cele mai multe ori, primele contacte ale unui cadru de informaţii cu persoana vizată pentru recrutare se realizează într-un cadru oficial, ceea ce permite evoluţia ulterioară a relaţiei. La început, sunt discutate probleme diverse, fără o relevanţă deosebită pentru spion, iar ulterior, pentru a testa disponibilitatea persoanei, sunt solicitate date publice sau mici favoruri cu caracter personal. În funcţie de răspunsul primit, spionul decide dacă să continue sau nu relaţia. În situaţia favorabilă cadrului de spionaj, solicitările devin din ce în ce mai concrete şi sunt răsplătite prin cadouri sau sume de bani. Astfel, interesul unui serviciu nu se limitează numai la informaţii care au caracter clasificat sau care nu sunt destinate publicităţii, ci se urmăreş- te obţinerea de date, la fel de importante, referitoare la persoanele pretabile a fi recrutate”, scrie SRI.

 

Citeşte şi

0 Comentarii

Shares