Aug 23, 2019, 13:26

Surse: se pregăteşte demiterea lui MRU. SIE o acuză pe Kovesi că nu cunoaște legea

mru

Mihai Răzvan Ungureanu va fi audiat săptămâna viitoare de Comisia pentru controlul SIE, pentru a da explicații față de acuzațiile grave aduse de șefa DNA, Laura Codruța Kovesi. Surse politice susțin că acest scandal, fără precedent, va duce, foarte probabil, la demiterea lui MRU de la șefia SIE.

De altfel, Kovesi l-a țintit direct pe MRU cu acuzațiile legate de tăinuirea unor ilegalități. „Nu pot să-mi explic. Este o obligaţie legală pe care fiecare angajat al unui servici de informaţii şi conducător al unui serviciu de informaţii trebuie să o respecte. Mi-e greu să cred că astfel de informaţii nu pot fi cunoscute de un ofiţer. (…) Cred că explicaţiile trebuie să le dea alţii”, a spus șefa DNA marți.

De mai multe luni există nemulțumiri la vârful politicii în legătură cu activitățile neoficiale ale șefului SIE, care, potrivit unor informații, se pregătea intens pentru a se autoimpune ca premier după alegerile din toamnă și care își dorește să candideze la Președinție, în 2019.

În plus, conflictul din ce în ce mai acut dintre SIE și SRI, resimțit în subteranele politice și nu numai, este de natură nu doar să provoace reacții la Palatul Cotroceni, ci și din partea partenerilor strategici ai României.Există unele voci care susțin că implicarea nefericită a SIE în conflictele interne de la Chișinău ar fi dus la subminarea intereselor occidentale în Republica Moldova și favorizarea celor rusești. Totodată, se vorbește de o influență mare pe care serviciul condus de MRU ar avea-o asupra Guvernului Cioloș, lucru care, de asemenea, a provocat nemulțumiri în laboratoarele puterii.

Reacția lui MRU la adresa lui Kovesi

Comunicatul emis de SIE ca reacție la acuzațiile Laurei Codruța Kovesi, difuzat de Realitatea tv:

Referitor la afirmațiile doamnei Laura Codruța Kovesi, procuror șef DNA, biroul de presă este abilitat să comunice următoarele:

Activitatea SIE se desfășoară în concordanță cu prevederile legale, în speță vizează amenințările la adresa securității naționale așa cum sunt acestea expres și limitativ prevăzute în Legea nr.51/1991, obiectivele informative ale Serviciului fiind stabilite prin Planul Național de Priorități Informative, aprobat anual de CSAT. Totodată, în acord cu specificul și misiunea sa, Serviciul de Informații Externe desfășoară o activitate care are ca prioritate prevenția, prin avertizarea timpurie a beneficiarilor în legătură cu intenții ale entităților ostile care pot aducere atingere securității naționale sau intereselor României.

Apreciem că punctul de vedere al doamnei procuror-șef este generat de o neînțelegere a specificului pe care îl incumbă activitatea de informații externe/ spionajul, în speță faptul că obținerea de informații secrete sau confidențiale ce vizează securitatea națională și apărarea intereselor României se realizează preponderent prin surse umane (HUMINT) și metode și mijloace specifice.

SIE nu monitorizează cetățenii români aflați în străinătate, această practică fiind una specifică fostei Securități, așa cum nu monitorizează conturile și transferurile bancare, achizițiile imobiliare sau de altă natură efectuate de cetățenii români în străinătate.

În acord cu tratatele internaționale la care România este parte, SIE nu desfășoară activitate specifică pe spațiile aliate (UE, NATO), ca urmare nu desfășoară activitate specifică nici în Franța, stat menționat ca exemplu de procurorul șef DNA.

Orice acțiune pe spațiile aliate se desfășoară doar în parteneriat cu structurile de informații locale și strict în limita competențelor serviciilor de informații, așa cum sunt acestea prevăzute și înțelese în Comunitatea Informativă Nord-Atlantică/UE.

Activitatea de spionaj este ilegală raportat la statul țintă. Un serviciu de spionaj nu poate obține, în străinătate, în mod autonom și legal, documente clasificate, baze de date, evidențe, date despre conturi, transferuri bancare, etc. Accesul se poate realiza prin intermediul surselor umane, persoane recrutate și gestionate conspirat și legendat și care, prin acțiunile lor, încalcă legislația statului de origine, săvârșind infracțiunea de spionaj/trădare. Activitatea de spionaj este o resursă foarte importantă a statului, focalizată pe obținerea de informații secrete, protejate de state/entități, vizând amenințări la adresa securității naționale. Având în vedere riscurile inerente activității, riscuri pe care ofițerii SIE sunt pregătiți să și le asume și antrenați să le gestioneze, spionajul este angrenat în zone care nu pot fi accesate pe altă cale, în speță atunci când informațiile nu pot fi obținute pe canale legale cum sunt cele generate de cooperarea polițienească, schimbul de date între instituții cu atribuții de control financiar, mecanisme judiciare sau, în unele situații, chiar prin abonamente la baze de date publice.

În cursul cercetării informative, SIE obține, țintit sau colateral, și informații referitoare la intenții de încălcare a legii de către persoane fizice sau juridice române sau străine. Informațiile SIE nu se pot constitui în probe în instanță, întrucât sunt obținute prin surse umane cetățeni străini, cu mijloace și metode specifice, care ”nu pot fi dezvăluite nimănui și în nicio împrejurare”. Respectând cu strictețe atât propria lege de organizare și funcționare cât și protocoalele de cooperare și competențele celorlalte structuri din Sistemul Securității Naționale, acest tip de informații sunt transmise spre completare, validare și exploatare acelor instituții ale statului cu atribuții și posibilități legale, în speță SRI, MAI, ONPCSB, etc.

Astfel, în cursul anului 2015 și în primele luni ale anului 2016, SIE a transmis către SRI, MAI, ONPCSB, ANAF, MApN/DGIA sau alți beneficiari 35 note informative/ semnalări/ alerte vizând aspecte corelate fenomenului de corupție/ infracțiunilor economice.

Totodată, în același interval de timp, SIE a transmis beneficiarilor legali 10 materiale (analize strategice/ buletine tematice/ note de informare) pe subiecte vizând riscuri la adresa securității economice (inclusiv aspecte privind economia subterană, perpetuarea corupției).

Menționăm, de asemenea, că Serviciul primește în mod curent și răspunde cu promptitudine la solicitări punctuale de verificare vizând entități economice, persoane fizice sau juridice cu interese de afaceri în România (credibilitate acționari, implicare în acțiuni ilegale conexe traficului de droguri, finanțarea organizațiilor teroriste, etc.). În perioada de referință, SIE a răspuns la 30 astfel de solicitări, beneficiarii principali fiind, de asemenea, SRI și MAI.

Pentru corecta informare a opiniei publice, precizăm faptul că, în contextul în care SIE nu are acces la activitatea sau dosarele aflate în lucru la DNA sau la identitatea suspecților din aceste dosare, în intervalul temporal la care face trimitere procurorul șef DNA, SIE nu a primit nicio solicitare de verificare sau obținere de informații vizând vreo persoană fizică sau juridică cercetată pentru fapte de corupție.”

Citeşte şi

0 Comentarii

Shares