Asaltul ISIS împotriva monumentelor cu valoarea istorică inestimabilă din Irak și Siria are și o latură strict materială, mai puțin cunoscută. Imaginile cu buldozerele care pun la pământ ruinele asiriene din Nimrud – Irak, sau distrugerile din orașul antic Palmira – Siria au făcut înconjurul planetei și au atras reacții vehemente și din partea oamenilor care până atunci nici nu auziseră de Statul Islamic. Pe ascuns însă, dincolo de camerele de filmate folosite de mercenari pentru a-și face publice grozăviile, teroriștii ISIS au pus la punct o rețea de vânzare a micilor obiecte prețioase care le-au adus în conturi milioane de euro, potrivit Washington Post.
Jaful comorilor naționale se dovedește o practică tot mai profitabilă și pare motivul ascuns din spatele predilecției pentru ocuparea și chiar distrugerea locurilor istorice, pe care îl explicau public printr-o presupusă aversiune față de politica idolatrizării și a promovării culturii pre-islamice. Autoritățile irakiene spun însă că teroriștii și-au asigurat finanțarea campaniilor pentru ani buni de aici înainte odată cu cele peste 4.500 de situri arheologice pe care le-ar controla în Siria și Irak.
„Fură orice pot vinde. Și dacă nu pot vinde, distrug. Am observat că contrabanda cu antichități a crescut foarte mult din luna iunie a anului trecut”, spune Qais Hussein Rasheed, subsecretar în ministerul Turismului.
În iunie 2014 ISIS a preluat controlul în Mosul și a unei părți importante a nordului Irakului. Iar într-o filmare de la începutul acestui an, mercenarii s-au lăsat filmați în timp ce distrugeau statuile muzeului din oraș. O altă păcăleală, spun autoritățile irakiene. Multe dintre acele obiecte ar fi fost replici, pentru că originalele se află în muzeul național din Bagdad. Tot ce a fost original și de valoare a fost pus pe piața neagră și vândut de către ISIS.
Comerțul cu artefacte a devenit a doua cea mai importantă sursă de venit a ISIS, după petrol și gaze naturale. Mercenarii au permis exploatări ilegale ale majoritatea locurilor pe care le-au cucerit. Au chiar o structură specializată în acordarea licențelor pentru exploatare – Diwan al-Rikaz – care acum se ocupă și de antichități.
Multe dintre artefacte, cele cu valoarea mică și medie, au ajuns chiar în Statele Unite și multe dintre piețele importante europene. Aici probabil sunt „albite” pentru a putea fi vândute. Pentru asta trebuie să fie însoțite de documente care să ateste că se află în afara convenției UNESCO care interzice vânzarea obiectelor prețioase excavate după 1970. O formalitate, spun specialiștii, pentru că domeniul este atât de slab legiferat, încât aproximativ 90% dintre artefactele din Statele Unite aflate în colecții private, și nu numai, sunt furate.
0 Comentarii