Dec 4, 2016, 18:14

Tăriceanu și socrul lui Ponta îl blochează pe Iohannis în Parlament. Strategia de Apărare, refuzată la vot

foto Facebook Calin Popescu Tariceanu

Klaus Iohannis va merge luni în Parlament să prezinde Strategia Națională de Apărare, asumată de liderii partidelor la consultările convocate în urmă cu două săptămâni la Cotroceni. La cererea Președintelui, și Parlamentul trebuie să își asume documentul, numai că, așa cum reiese din stenogramele ultimei ședințe a Birourilor Reunite ale Camerei Deputaților și Senatului, este puțin probabil să se întâmple acest lucru, pentru că președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, și socrul lui Victor Ponta, Ilie Sârbu, s-au opus vehement adoptării documentului Președinției. Mai mult decât atît, ân premieră, încă o solicitare a lui Iohannis, legată de înființarea în România a Comandamentului NATO, a fost trimisă spre aprobare la comisii, deși astfel de solicitări, care sunt obligații în calitate de membri NATO, sunt adoptate direct de către plenul celor două camere.

Iată discuția din ședința Birourilor Camerei și Senatului:

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Scrisoare din partea domnului Preşedinte Klaus Werner Iohannis, prin care înaintează Parlamentului, în vederea aprobării, Strategia naţională de apărare a ţării pentru perioada 2015 – 2019.

Deci, noi, în mod normal, trebuie să transmitem comisiilor pentru apărare reunite, pentru raport comun, însă eu vreau să vă precizez următorul lucru. Şi acest lucru îl spun şi în calitate de senator, şi de preşedinte al Senatului, dar şi ca reprezentant al Partidului Liberal Reformator.

Noi nu am fost invitaţi, ca partid, la Cotroceni, la discuţia care a avut loc legat de Strategia naţională de apărare. Ca atare, nu am putut să iau cunoştinţă de acest document decât în momentul în care a fost trimis la Senat şi l-am parcurs.

Aşa cum, probabil, aţi observat şi dumneavoastră, Strategia naţională de securitate cuprinde, pe lângă conceptele tradiţionale, o serie de concepte preluate de la Preşedintele Băsescu, potrivit cărora, în securitatea naţională intră toate celelalte domenii: mediu economic, energie, dezvoltare durabilă, sănătate, educaţie, protecţie socială, agricultură, tot.

Prin urmare, avem de-a face cu două lucruri care se întâmplă simultan: transferul acestor atribuţii, care sunt de resortul Guvernului, la Preşedinţie, în cadrul Strategiei de securitate naţională, şi, evident, golirea de conţinut a activităţii Guvernului, cu alte cuvinte, trecerea către o republică prezidenţială. Adică, dincolo de problema de securitate naţională, faţă de care am toată sensibilitatea, într-un mod „subtil”, se merge pe această idee de consolidare a puterii prezidenţiale, spuneam, trăsătură de bază a mandatului preşedintelui precedent.

Din acest punct de vedere, eu vă spun că aşa, în forma asta, nu putem să votăm, chiar dacă a făcut obiectul unor discuţii şi consultări la Cotroceni, şi sigur că vă asumaţi o responsabilitate politică majoră dacă acceptaţi ca strategia să fie aprobată în aceşti termeni.

Vă rog foarte mult, aveţi răbdare şi parcurgeţi-o. Nu am exagerat cu nimic din ceea ce am spus, cred că este o problemă politică majoră. În felul acesta, eludăm prevederile constituţionale şi dăm puteri Preşedintelui în domenii care nu sunt de resortul atribuţiilor prezidenţiale.

Domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

N-aş vrea să comentez ceea ce aţi spus dumneavoastră. Fiecare grup politic are dreptul de a-şi spune punctul de vedere în comisiile reunite pentru apărare.

Eu v-aş propune următoarea variantă. Eu ştiu că toate grupurile parlamentare…

Domnul Ilie Sârbu:

Dacă puteţi, mai aproape de microfon… sau mai faceţi ceva.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu v-aş propune ca grupurile politice parlamentare să-şi exprime punctul de vedere în comisiile pentru apărare. Vă propun următoarea variantă, care mi se pare fezabilă şi care dă şi comisiilor pentru apărare reunite posibilitatea să prelungească termenul dacă consideră că au mai multe lucruri de dezbătut. Eu vă propun o săptămână. Această strategie este discutată de câţiva ani de zile, din ceea ce îmi aduc eu aminte, iar ultima a fost negociată cu toate grupurile politice parlamentare care sunt reprezentate în Parlament. Există şi semnături pe această iniţiativă care a fost transmisă.

O săptămână este un termen fezabil pentru toată lumea. Dacă se adresează Preşedintele statului săptămâna viitoare, la ora 17.00, după aceea, putem s-o votăm.

Dacă comisiile pentru apărare consideră oportună o prelungire cu câteva săptămâni – că au acest drept – se întoarce această cerere, sub semnătura celor doi preşedinţi, pe decizia majoritară în comisie, către Biroul permanent reunit, şi noi acceptăm. Şi putem s-o discutăm şi şase luni, şi un an de zile. Dar eu cred că acest lucru trebuie să meargă, în primul rând, către comisiile pentru apărare, iar termenul de o săptămână este un termen fezabil. Aşa l-am dat şi ultima dată când am discutat-o şi s-a amânat, după aceea, sine die, ultima Strategie naţională de apărare şi a rămas la comisiile pentru apărare.

Este un atribut al Preşedintelui statului, noi avem alte atribute şi haideţi să ascultăm şi punctul de vedere al comisiilor reunite.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Eu vreau să vă spun că nu am absolut nimic împotrivă, nu contest atributul Preşedintelui de a întocmi Strategia naţională de apărare, fără doar şi poate. Nu cred că trebuie… Nu suntem în întrecere, n-avem un termen limită. Sigur, acest lucru nu înseamnă amânarea sine die, sunt de acord, dar, vă rog, în actuala situaţie, lucrul acesta nu poate fi trecut cu repeziciunea unui proiect oarecare de lege şi vă rog foarte mult să procedăm cu…

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte, în 2012, Strategia naţională anticorupţie am votat-o într-o săptămână, cu avizul comisiilor juridice. Şi am aprobat-o, în unanimitate, în plenul reunit.

Deci eu cred că, în acest moment, cea mai bună soluţie este s-o dăm specialiştilor pe care fiecare grup politic parlamentar îi are. Şi acei specialişti sunt în Comisia pentru apărare.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Staţi puţin. Deci, domnule preşedinte, sunt de acord cu dumneavoastră, până la un punct. Aşa cum spuneam, aici nu este numai o problemă de securitate naţională, în coordonatele clasice. Da? Nu am comentarii critice negative la această componentă. E o chestiune, mai degrabă, politică, care nu ţine de securitatea naţională, ci ţine de un anumit mod de abordare a relaţiilor interinstituţionale. La asta mă refer.

Domnul vicepreşedinte Atanasiu.

Domnul Teodor Atanasiu:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Eu cred că, dacă Preşedintele României are şase luni de la instalarea în mandat ca să vină în faţa Parlamentului cu această strategie, noi nu trebuie să-l împiedicăm s-o facă în cele şase luni, mai ales că au avut loc consultări politice cu toate partidele parlamentare la Cotroceni şi toată lumea a agreat acest lucru.

În al doilea rând, nicio strategie de securitate naţională nu modifică atribuţiile instituţiilor statului: Guvern, Preşedinţie şi alte instituţii. Indiferent de inventarierea vulnerabilităţilor sau a ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, nu se modifică atribuţiile statului, dar noi trebuie să identificăm în strategie acele ameninţări, acele vulnerabilităţi, nu să ne facem că nu le vedem fiindcă nu sunt la Preşedinţie, ci sunt la ştiu eu ce minister respectivele atribuţii.

Deci, nu cred că are vreo legătură modificarea atribuţiilor instituţiilor statului cu Strategia de securitate naţională, de aceea, eu vă propun s-o dezbatem pe procedura pe care am convenit-o şi cu care am fost cu toţii de acord în urma consultărilor de la Cotroceni.

Mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul senator Ilie Sârbu.

Domnul Ilie Sârbu:

În urmă cu câteva luni de zile, când era consilier domnul Scutaru la Palatul Cotroceni, a fost la Comisia pentru apărare din Senat. Sigur, ne-a prezentat mai mult o schiţă a ceea ce urma să se întâmple. Noi n-am văzut materialul. Nu ştiu, îl avem, nu-l avem? A ajuns la cineva? A ajuns doar la dumneavoastră în mapă? Nu l-am văzut.

 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Materialul nu este distribuit.

Domnul Ilie Sârbu:

Dar nu cred că e admisibil ca, indiferent ce strategie ajunge şi indiferent cine o face, să treacă prin Senat doar aşa, onorific, la vot – n-am înţeles cum –, iar comisiile de specialitate să nu aibă niciun cuvânt de spus. Totuşi, până la urmă, tot ce se întâmplă pe domeniul apărării, siguranţă naţională şi celelalte trec prin comisiile de specialitate. Acolo se dezbat, vin reprezentanţii ministerului, vin chiar miniştrii la unele dintre ele şi, după ce se ajunge la un anumit punct de vedere –  câteodată nu se ajunge, aţi văzut că ajungem la plen – lucrurile intră în dezbaterea plenului şi se aprobă.

Prezentarea, sigur, domnul Preşedinte poate s-o facă şi, după aceea, să vină la comisie. Sau avem noi timp până luni să ne pronunţăm pe ceea ce constatăm că n-are nicio legătură cu tema pe care o propune.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul deputat Dan Motreanu.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Din câte ştiu eu, domnule lider, la întâlnirea cu Preşedintele României, partidele politice au primit cel puţin un draft pe această strategie de securitate.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Un proiect, adică.

Domnul Dan-Ştefan Motreanu:

Da, un proiect pe această strategie de securitate. Am crezut că această strategie s-a discutat în cadrul fiecărui partid şi e absolut normal ca, după acest moment, reprezentanţii partidelor politice în Parlamentul României, respectiv în Comisia pentru apărare, să aibă un punct de vedere conturat. De aceea, susţin şi eu propunerea făcută de domnul preşedinte Zgonea ca să dăm un termen pentru raport comisiilor pentru apărare de o săptămână.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule preşedinte Zgonea, până în momentul de faţă, înţeleg că există disponibilitatea necesară pentru ca acest document să fie dezbătut înainte de aprobarea în comisiile pentru apărare.

Ceea ce vă propun eu este următorul lucru: dacă domnul Preşedinte doreşte să adreseze un mesaj, mă rog, referitor la Strategia naţională de apărare, lucrul acesta nu presupune, în mod obligatoriu, ca în aceeaşi zi, după mesaj, să se şi voteze. Domnia Sa vine să prezinte Parlamentului viziunea pe care o are.

Deci, eu cred că trebuie să dăm un termen rezonabil la comisii, ca să se poată analiza şi dezbate şi, după aceea, sigur că intră pe procedura firească.

Domnule preşedinte Zgonea, vă rog.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Asta am şi spus la început. Nu avem noi competenţă. Niciunul dintre noi nu este membru în CSAT. CSAT a luat o decizie şi a hotărât, în unanimitate – eu aşa ştiu, acolo există consensualitate – şi ne-a trimis către Parlament această Strategie naţională.

Strategia naţională nu a fost discutată numai cu arcul guvernamental, ci şi cu toate partidele politice parlamentare, care au specialişti în domeniu. Eu nu sunt unul dintre ei, aşa încât, pot să vă spun care este strategia pe care trebuie s-o abordăm. Trimitem comisiilor de specialitate, de acolo de unde pleacă şi membrii Comisiei de control al Serviciului Român de Informaţii sau al Serviciului de Informaţii Externe, ei îşi iau toate informaţiile. Dacă într-o săptămână vin cu raportul, înseamnă că această variantă pe care eu o spun este cea corectă. Dacă doresc să facă modificări, cer prelungirea termenului, ceea ce este perfect regulamentar. Noi avem rapoarte care s-au cerut într-o săptămână, au trecut opt ani şi nu    le-am introdus pe ordinea de zi. Dar eu vă spun că, în acest moment, e cea mai bună soluţie, astfel încât să ascultăm şi vocea specialiştilor pe care fiecare grup politic parlamentar i-a trimis în Comisia pentru apărare.

Şi de aici închid, că nu există niciun dialog contradictoriu. Domnul Ilie Sârbu a spus un lucru care mie mi se pare corect pe ceea ce… şi, într-un fel, ne completăm. Ne ducem la comisie, comisia citeşte, dacă vede că are de făcut amendamente, cere prelungirea termenului. Ne vedem luni dimineaţă, aprobăm încă cinci săptămâni şi am terminat bâlciul. Dar e cea mai bună soluţie, ca să ieşim dintr-un dialog care nu ne avantajează pe noi, ca membri ai Biroului permanent reunit.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

N-aş zice că nu ne avantajează dialogul acesta. Eu cred că e un dialog util. Dar… în fine.

Domnul deputat Orban.

Domnul Ludovic Orban:

Vreau să fac câteva precizări şi spun la final care e propunerea mea.

Strategia de apărare a făcut obiectul dezbaterii la nivelul preşedinţilor formaţiunilor politice.

De asemenea, ea a fost adoptată în CSAT. Apropo de… să spun, distribuirea de putere în cadrul puterii executive, în CSAT sunt membri miniştrii. Iar miniştrii au votat această strategie de apărare. Ca atare, nu este vorba de un conflict în cadrul puterii executive, privitor la o eventuală tentativă de preluare a atribuţiilor de către Preşedinte, în dauna Guvernului sau a miniştrilor de linie. Miniştrii au votat toţi în CSAT această Strategie de apărare.

Vă mai fac precizarea că această Strategie de apărare este prezentată în baza legii. Deci, adoptarea se face în baza unei legi. Şi, nu în ultimul rând, vreau să vă atrag atenţia că, dacă nu o adoptăm, riscăm să se termine actuala sesiune parlamentară şi Parlamentul României să nu adopte Strategia de apărare a României într-o situaţie internaţională extrem de complexă, cu evoluţii extrem de dinamice, care necesită reacţii, iar aceste reacţii trebuie să se ia în baza unei strategii adoptate de către Parlament.

Ca atare, vă propun să stabilim termen către comisiile reunite pentru apărare ca, până lunea viitoare, să finalizeze raportul, astfel încât lunea viitoare, după prezentarea de către Preşedinte a Strategiei, Camerele reunite să o dezbată şi să o adopte.

Mulţumesc.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulţumesc, domnule Orban.

Dragi colegi,

Mă adresez în special membrilor actualului PNL.

Hai să nu ne ascundem în spatele degetului, că nu puteţi, sunteţi un pic prea mari. Deci, nu vă faceţi că uitaţi că, ani de zile, PNL a fost angajat într-o luptă deloc uşoară cu fostul Preşedinte Băsescu, care a încercat din răsputeri să facă ceea ce v-am spus la început, şi anume transferul de puteri executive la instituţia prezidenţială.

Dacă atunci eram cu toţii de acord că acest lucru nu este acceptabil, înţeleg că acum n-aveţi niciun fel de problemă, când preşedinte este actualul ocupant al funcţiei de la Cotroceni şi vă doriţi acest lucru. Eu am rămas statornic convingerilor mele. Şi aici nu e o chestiune de strategie de apărare, ci este o chestiune politică mult mai amplă şi, de aceea, vă spun: uşor, nu luaţi aşa viteză.

Domnul Ilie Sârbu:

Mai pot să am şi eu o intervenţie?

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Înţelegem cu toţii foarte bine despre ce este vorba. Nu vă faceţi că nu înţelegeţi. Argumentele de ordin legal le înţeleg şi le respect, atribuţiile Preşedintelui de a întocmi strategia o înţeleg, respectăm CSAT-ul, foarte bine… Până una-alta, CSAT-ul nu ajunge să comande Parlamentului, dar… în sfârşit. Dar ţineţi cont de problema politică esenţială.

Vă rog, domnule senator Sârbu.

Domnul Ilie Sârbu:

Pot să mai am o intervenţie şi eu?

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da.

Domnul Ilie Sârbu:

Până la urmă, m-am uitat puţin, cât am apucat acum sigur, primind şi mapele foarte târziu, fiind luni.

Eu, aşa cum o văd, din punct de vedere, sigur, tehnic, nu e decât o expunere narativă a unora dintre temele pe care… Le luăm la întâmplare, de exemplu, capitole.

Puteţi cita din orice capitol şi orice punct de acolo, să vedeţi ce spune. De exemplu: ce e terorismul? E o ameninţare persistentă ca formă de manifestare, dificil….

Şi? Care e strategia? Că ne spui ce e terorismul? Ştim şi noi ce-i terorismul.

Mai departe, la alt punct: proliferarea armelor de distrugere în masă – două rânduri – precum şi traficul de produse cu dublă utilizare pot afecta securitatea naţională.

Cred că şi copiii de liceu ştiu asta, că traficul cu arme, mai ales de distrugere în masă… Şi, ce? Care e strategia?

La fiecare punct, dacă îl luaţi în parte… Că noi vorbim de Strategia naţională de apărare, nu vorbim de informare, despre ce ar însemna o strategie naţională şi problemele care se ridică.

Noi avem doar prima parte a unei strategii. Identificăm problemele, care deja sunt cunoscute, că-s globale, că-s zonale, şi, după aceea, nu venim cu nimic.

Nu ştiu… dumneavoastră, care aţi citit-o… Eu n-am… Acum am spicuit aşa din ea.

Riscuri. Instabilitate regională. Vorbim de ea de ni s-a urcat la cap. Şi orice criză politică, indiferent ce se întâmplă în România, se duce pe instabilitate regională, că avem Ucraina, e război, că trupe, că aduc americanii, că facem…

Nerealizarea obiectivelor de dezvoltare a României.

Indiferent pe care punct îl luaţi aici, poate şi la acesta de dezvoltare. Aici trebuia punctat. România s-a angajat că duce la 2% PIB-ul pentru înarmare, pentru armată, pentru dotare…

Sunt foarte multe aspecte. Eu o văd doar aşa, ca o introducere sau ca o identificare a problemelor majore care sunt în zonă – unele nici n-ar mai fi trebuit trecute – şi, după aceea, să vorbim de strategie.

Acum, care e strategia noastră? E secretă? S-ar putea să fie secretă. Aici sunt doar consideraţii generale. Dacă vă uitaţi şi la consideraţiile finale… Să citiţi, că sunt trei puncte. Să vedeţi cu ce rămâne, pe final, cel care stă în sală sau cel care se uită la televizor şi ascultă.

Singurul lucru de apreciat e că Preşedintele actual a venit totuşi cu o strategie. Mă rog, i-au făcut-o consilierii, că bănuiesc că n-a stat dânsul acolo, să scrie despre… Dar e făcută prost. Cum o fi trecut şi pe la… Nu ştiu dacă a mai trecut prin alte foruri. Dar celălalt nu venea deloc. Recunoaştem că în zece ani n-a venit niciodată nicio strategie. Măcar acesta e un gest de apreciat.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Am să fac o completare la ceea ce a spus antevorbitorul meu. Dacă o să vă uitaţi cu obiectivitate la document, o să vedeţi că, în cel mai bun caz, el poate să fie categorisit în document de program de campanie electorală a unui prim-ministru sau a unui preşedinte. Acesta e nivelul la care este redactat. Luaţi capitolul IV – Direcţii de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii – şi o să vedeţi că este, la nivel politic, pe direcţia asta.

Domnul preşedinte Zgonea.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Până la urmă, dumneavoastră aveţi dreptate. Este un document corect politic, minimalist şi general. Din ceea ce am citit eu, nu are gafe sau abordări emoţionale, conceptuale. La un moment dat, chiar şi scrie că este nevoie de o strategie naţională de apărare şi securitate naţională pe termen lung şi că niciodată nu a fost abordată, dar, în actuala conjunctură nu are… pentru că statul român, în acest momente, nu are ameninţări militare concrete, şi atunci, normal că nu scriem acest lucru.

E adevărat că instrumentul constituţional este acela că parlamentarii votează în cunoştinţă de cauză. De aceea, aş vrea ca la aceste teme care sunt sensibile, de strategie militară şi de securitate naţională, pe care nu toţi le stăpânim, să lăsăm Comisia de apărare să ne dea un punct de vedere. Şi atunci, haideţi să vedem, din punct de vedere tactic şi strategic, care sunt etapele. Dacă într-o săptămână comisia nu dă niciun răspuns, înseamnă că are nevoie de mai mult timp. Dacă ne dă un răspuns, îl înscriem pe ordinea de zi.

Dacă considerăm că nu a avut un aviz de la comisia de specialitate sau de la alţi factori care sunt interesaţi să-şi exprime un punct de vedere, în afară de comisiile pentru apărare reunite care au acest atribut, se vine în Biroul permanent şi discutăm.

Dar, în acest fel, Parlamentul României arată o disponibilitate pe termen scurt şi o capacitate de a reacţiona rapid la o temă pe care o discutăm de pe vremea Preşedintelui Băsescu  – aşa este, cum a spus domnul senator Ilie Sârbu – care a promis atunci că vine, dar nu a venit în zece ani, închidem o problemă pe care o avem în acest moment, că nu avem o strategie naţională de apărare şi securitate naţională aprobată de Parlament şi arătăm un Parlament disponibil să facă astfel de măsuri într-un termen relativ scurt, care acoperă închiderea acestei sesiuni, dacă nu apar, aşa cum spunea, domnul preşedinte Tăriceanu, slăbiciuni sau chestiuni care au fost omise şi pe care putem să le completăm. Şi mergem şi închidem toate lucrurile. Dar ce arătăm? Arătăm o disponibilitate a Parlamentului, într-un termen rezonabil, şi o capacitate a noastră de a ne adapta unor soluţii moderne, rapide, nu să stăm câte şase luni sau cinci ani s-o analizăm. Şi toată lumea aici este mulţumită. Dacă nu vrea Comisia pentru apărare într-o săptămână, sunt voci care îşi permit să spună acest lucru cu subiect şi predicat.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnul senator Pereş.

Domnul Alexandru Pereş:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Noi suntem chemaţi aici ca, procedural, să fixăm nişte termene şi nişte date privind, aşa cum spune, de fapt, şi la pct. 2, să discutăm scrisoarea prin care domnul Preşedinte Klaus Iohannis înaintează Parlamentului în vederea aprobării.

Eu interpretez altfel chestia asta şi, procedural, v-aş ruga să trecem, pentru că avem foarte multe puncte la ordinea de zi, fără a face trimiteri –ştiu eu? – sau supărări mai recente sau mai vechi la fostul Preşedinte sau la modul în care fostul Preşedinte a dorit şi n-a reuşit să aducă o strategie naţională a apărării ţării, să trecem procedural la ceea ce trebuie. Să dăm comisiilor şi specialiştilor spre analiză, în vederea aprobării sau, sigur, a unui termen rezonabil, în care, într-adevăr, să vină cu modificări pe această strategie. De aici încolo, toate discuţiile care vin la Traian Băsescu, la faptul că avem sau nu o strategie de apărare a ţării… Foarte rău că nu avem, dar sunt lucruri care, sigur, ne supără sau nu, le putem spune în dezbaterea care va fi peste o săptămână sau atunci când acest raport va fi prezentat plenurilor reunite. Altfel, ne spunem fiecare ofurile acum şi, vedeţi dumneavoastră, timpul trece…

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mulţumesc domnule senator.

Domnul deputat Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Eu sunt deputat în Comisia de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi vreau să pun următoarea întrebare pe o problemă procedurală. Fiind vorba de un document care va trebui adoptat în plenul Parlamentului de senatori şi deputaţi, nu ar fi normal ca noi, aici, Birourile permanente reunite, să stabilim un termen până la care senatorii şi deputaţii pot să-şi exprime punctul de vedere asupra unei probleme la care sunt chemaţi să voteze? Nu trebuie să existe un termen pentru depunerea de amendamente sau observaţii către comisiile de apărare reunite, pentru a avea pe ce discuta? Sau discutăm numai pe ceea ce ne-a trimis Preşedintele, fără a avea punctul de vedere al senatorilor şi deputaţilor care sunt chemaţi să voteze?

E o întrebare pe care…

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dar nu e proiect de lege acesta! E strategie. Amendamentele se depun direct la comisie, la preşedinţi. Scrie în Regulamentul nostru. Noi dăm un termen de dezbatere, 7 zile. Preşedintele comisiei, cu biroul lui, stabileşte când depunem noi amendamente, dacă vrem. Nu e proiect de lege, e strategie naţională. Completările le faci la comisie, la preşedintele comisiei. Scrie în Regulamentul nostru.

Domnul Niculae Mircovici:

Şi atunci nu stabilim noi…

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Dăm un termen de depunere a raportului.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Şi domnul deputat a spus cam acelaşi lucru. Nu cred că e o diferenţă esenţială.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu putem să dăm termen pentru depunerea de amendamente. Nu există aşa ceva. Termen de depunere are raportul.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Bun! O.K. Chestiunea e clară deci.

În afară de sugestia domnului Zgonea, aveţi şi alte sugestii referitoare la termenul de dat la comisii pentru raport?

Domnul Ludovic Orban:

Deci, propunerea mea a fost ca termenul stabilit pentru finalizarea raportului de către comisiile reunite de apărare să fie până lunea viitoare, astfel încât să putem dezbate în plen, după prezentarea strategiei, să dezbatem şi să adoptăm strategia.

V-am şi motivat. Noi avem… practic, săptămâna viitoare este ultima săptămână a actualei sesiuni parlamentare. Penultima.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Am înţeles.

Domnul Ludovic Orban:

Deci, această strategie, după opinia mea… Eu nu spun că… Orice parlamentar poate să aibă un punct de vedere, poate să-l exprime la comisiile pentru apărare, el poate fi adoptat sau nu, dar vă învederez încă o dată nevoia de a adopta această strategie până la finalul sesiunii parlamentare actuale.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Ştii care e diferenţa între noi? Diferenţa este că noi te ascultăm pe tine, dar tu nu auzi ce vorbim noi. Domnul preşedinte Zgonea a propus exact acest lucru, o săptămână termen de raport comun, cu câteva minute înainte.

O.K. Sunteţi de acord, atunci? Săptămâna viitoare este 22 iunie.

Domnul Moga.

Domnul Nicolae Moga:

Domnule preşedinte, eu vă îndemn la calm. Acest subiect este un subiect extraordinar de important. Şi atunci, sigur, sunt de acord şi să propunem să trimitem la comisiile de specialitate. Noi suntem parlamentari… Acest document simplist pe care îl avem, probabil că are în spate lucruri serioase, pe care comisia poate să le ceară. Şi atunci, haideţi să nu luăm în considerare nici măcar finalizarea sesiunii parlamentare. Dacă raportul comisiilor reunite trebuie să fie un raport serios, putem să facem şi o sesiune extraordinară pe acest subiect, pentru că este mult prea important subiectul, mult prea serios, ca să-l trecem aşa cu vederea.

Deci, să înaintăm la comisii, să le dăm un termen până la sfârşitul sesiunii parlamentare, dacă reuşesc să-l discute, sigur, în regim de urgenţă, aşa cum a propus şi domnul deputat Orban, şi, dacă mai sunt necesare clarificări, putem să facem şi o sesiune extraordinară pe acest subiect.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Bun! Există două propuneri: o propunere cu termen de realizare…

Cine mai doreşte? Domnul Bodea? Vă rog. Scuzaţi-mă, domnule Bodea.

Domnul Cristian-Petru Bodea:

Îmi cer scuze. Am zis că nu intervin, dar văd că nu există o coerenţă în arcul guvernamental în ceea ce doriţi să faceţi. E, până la urmă, un joc politic aici. Dumneavoastră, dacă nu sunteţi de acord cu această strategie, o puteţi trânti la vot, dar haideţi să n-o lungim aiurea.

În comisiile de specialitate sunt specialişti. Aceste 25 de pagini sau câte sunt pot fi parcurse într-o jumătate de oră şi ei pot să spună… Dacă le dăm termen mâine să se reunească cele două comisii de apărare, ei pot să spună: putem să lucrăm pe ea sau cerem mai mult. Şi putem face un BPR în care transmitem către preşedinte…

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule Bodea, am înţeles. Haideţi să n-o mai lungim. Avem o propunere legată de săptămâna viitoare, termen 22 iunie.

Cine este în favoarea termenului pentru raportul comun 22 iunie?

Voturi împotrivă?

Abţineri? 3 abţineri.

Bine. Deci, termen pentru depunerea raportului comun, 22 iunie 2015.

 

PUNCTUL 3:

Scrisoarea Preşedintelui României, prin care solicită aprobarea de către Parlamentul României a înfiinţării Unităţii de Integrare a Forţelor NATO, sub denumirea NATO FORCE INTEGRATION UNIT (NFIU) şi a Comandamentului Multinaţional de Divizie, sub denumirea MULTINATIONAL DIVISION SOUTH-EST HEADQUARTERS (MND-SE HQ) cu indicative de unitate militară pe teritoriul României, în Garnizoana Bucureşti

 

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Punctul 3, scrisoarea Preşedintelui României, prin care solicită aprobarea de către Parlamentul României a înfiinţării Unităţii de Integrare a Forţelor NATO.

Birourile permanente reunite trebuie să decidă să trimitem comisiilor pentru apărare din Senat şi Cameră această solicitare pentru raport.

Termen?

Domnul Marian Neacşu:

Cred că tot o săptămână ar fi în regulă, domnule preşedinte, dacă-mi permiteţi.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Domnule Neacşu, n-am auzit.

Domnul Marian Neacşu:

O săptămână cred că este un termen rezonabil pentru…

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

O săptămână.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Întrebare procedurală. Poate nu-mi aduc eu aminte, solicitările n-au venit niciodată cu raport. Le-am aprobat sau le-am respins în plen.

(Discuţii în sală.)

Eu aşa ştiu.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Şi nu se face raport?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

De când suntem membri NATO. Adică se duce direct la plen şi plenul hotărăşte prin vot dacă este da sau dacă este nu.

Facem raport?

Din sală: Dacă este împotrivă.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Şi nu este normal să fie recomandare şi de la comisie?

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Eu nu comentez.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Nu ştiu, întreb şi…

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Nu mă bag. Poate specialiştii care se pricep la Regulament.

Domnul Cristian-Sorin Dumitrescu:

Domnule general, spuneţi-ne, domnule, aţi dat la comisie?

Domnule Mircovici, aţi dat vreodată la comisie sau n-aţi dat raport pentru astea?

Domnul Niculae Mircovici:

Nu am avut asemenea situaţii.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Arpad.

 (Discuţii în sală.)

 Domnul Márton Árpád-Francisc:

Nu avem nicio prevedere regulamentară sau constituţională, că ar exista orice… care să poată fi dezbătut de plen…

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Mai tare, domnule deputat, că nu se aude.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Deci, nu avem nicio prevedere regulamentară, niciuna constituţională care permite ca să dezbatem orice în plen, fără a trece pe la o comisie.

Că, după decizia Curţii Constituţionale, părerea comisiei este doar orientativă este altă problemă, dar nu cred că veţi găsi vreun alineat din cele două documente pe care le-am menţionat, care permite ca plenul să poată dezbate ceva direct, fără să treacă pe la comisie.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Bun. Atunci, rămâne cum am decis, trece pe la comisie, o săptămână pentru raport.

Domnul deputat Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Este similar cu situaţia pe care am avut-o atunci când am discutat şi am aprobat în plen staţionarea unor forţe militare străine pe teritoriul României – este adevărat, a fost înainte de NATO –, dar treaba a venit… propunerea a fost făcută de către comisiile de apărare pentru plen.

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Vă mulţumesc foarte mult.

Deci, am stabilit… sunteţi de acord cu termenul de o săptămână… 22 iunie 2015 pentru raportul comisiilor de apărare de la Senat şi de la Cameră, da?

Vă mulţumesc.

Domnul Ilie Sârbu:

Trebuie un proiect de hotărâre ca să poată fi votat în plen.

(Discuţii în sală.)

Domnul Călin-Constantin-Anton Popescu-Tăriceanu:

Da.

Citeşte şi

0 Comentarii

Shares