Dec 16, 2019, 07:56

Ţinutul Secuiesc scos de la naftalină în mijlocul frământărilor extremiste şi separatiste din Europa

tin secuiesc

Autorităţile din Sfântu Gheorghe, girate ca întotdeauna de primarul Antal Arpad, se prăgătesc asiduu pentru a face din oraşul covăsnean capitala culturală europeană pentru Ţinutul Secuiesc. O ofensivă separatistă, ca multe altele, plasată sub umbrela „culturală„. Şi ce moment mai bun pentru acest asalt decât acela în care Catalunia forţează autonomia, iar fenomenul extremist este într-o creştere îngrijorătoare în Europa.

Ministerul Culturii a început pe 7 decembrie preselecţia pentru adoptarea listei scurte a oraşelor care candidează pentru titlul de capitală europeană a culturii 2021. Printre oraşele selectate se află şi Sfântu Gheorghe, care are şi sprijinul primăriilor celebre pentru finanţarea extremismului din zonă, inclusiv al formaţiunii HVIM: Târgu Secuiesc, Gheorgheni, Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc.

„Un faimos jurnalist român a spus cândva: „Trăim în România și asta ne ocupă tot timpul”. Zicala se aplică și în cazul orașului Sfântu Gheorghe/ Sepsiszentgyörgy, însă având o accepțiune diferită. Trăim în minoritate și asta ne ocupă tot timpul. În cadrul consultărilor publice regionale premergătoare lansării acestui apel, ne-am confruntat cu acest adevăr: nu există vreun aspect al Ținutului Secuiesc care să nu fie legat de identitățile noastre”, se arată în prima menţiune a proiectului care urmăreşte ca Ţinutul Secuiesc să aibă în cele din urmă o identitate.

Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy dorește să devină CEAC 2021 ca reprezentant al Ţinutului Secuiesc/ Székelyföld, în vederea transformării sale într-un catalizator european, pentru a înțelege barierele dintre noi date de identități și pentru a deconstrui negarea diversității în schimbul construirii unui model pentru bunăstarea culturală în Europa”, se mai arată, mai apăsat, în a doua menţiune a Ţinutului Secuiesc.

Acum ați ajuns să cunoașteți orașul Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy. Este un oraș simpatic cu surori și frați mai mici numiți Miercurea Ciuc/Csíkszereda, Odorheiu Secuiesc/ Székelyudvarhely, Gheorgheni/Gyergyószentmiklós, Târgu Secuiesc/Kézdivásárhely. Aceste cinci orașe, împreună cu alți câțiva „verișori și rude” formează regiunea numită Secuime/Székelyföld, un ținut al controverselor.(…). Ținutul Secuiesc nu există ca regiune administrativă, ci ca teritoriu istoric și cultural înscris în mintea oamenilor”, se arată în documentul care se află acum pe masa ministerului Culturii.

Autorităţile locale din Gheorgheni şi Târgu Secuiesc, conduse de UDMR, s-au remarcat de-a lungul timpului prin modul făţiş în care au sprijinit organizaţiile, dar şi evenimentele cu un pronunţat caracter antiromânesc şi extremist. Primarul din Miercurea Ciuc a fost suspendat din funcţie, cercetat fiind de DNA după ce a luat şpagă. Primarul de la Odorheiul Secuiesc a militat şi a sprijinit eforturile de reînhumare ale lui Nyiro Jozsef, „apostolul secuilor”.

Sfântu Gheorghe/Sepsiszentgyörgy este un oraș curajos. Și-a asumat sarcina dezbaterii conflictelor a tentativei de a veni cu un model pentru înțelegerea identităților și de a crea un cadru pentru o viață mai liberă prin intermediul artei și al culturii. Din multe puncte de vedere este deja locul de întâlnire a culturii românești și maghiare, este un spațiu unde are loc dialogul cultural. Profilul cultural al orașului Sfântu Gheorghe/ Sepsiszentgyörgy poate fi cel mai bine descris pe criteriul bunăstării culturale”, se spune despre oraşul în care primarul UDMR, Antal Arpad, care a acumulat şi dosare penale în mandatele sale, nu alocă de ani buni fonduri pentru Ziua Naţională a României, în care Casa de Cultură a municipiului Sfântu Gheorghe avea până de curând 100% angajati maghiari, 100% proiecte culturale pentru maghiari şi în limba maghiară.

Cum folosim, și pentru ce folosim materia primă avută la dispoziție (lemnul, lutul etc.), în Ţinutul Secuiesc/ Székelyföld?”, se mai întreabă creatorii proiectului în judeţul care a pecetluit soara micilor întreprinzători odată cu sprijnul oferit gigantului austriac de la Schweighofer pentru deschiderea fabricii de la Reci. Asta după ce Harghita a refuzat plasarea fabricii în judeţ de teama că micii investitori vor avea de suferit.

La 25 de ani de la politica agresivă de asimilare și uniformizare impusă de regimul comunist – în privința etniei, religiei, diferențelor de gen, a culturii și clasei sociale – societatea românească, și în special comunitatea din Ţinutul Secuiesc/Székelyföld, încă se chinuie să își definească identitatea. Lipsa de încredere și toleranță este o moștenire solidă lăsată de vechiul regim. Cu această moștenire a controversatului trecut din ultimii 100 de ani trebuie să ne confruntăm astfel încât viitorii 100 de ani să se caracterizeze printr-o mai bună înțelege a identității noastre. Cum pot această zonă și Europa să treacă peste valurile și perioadele istoriei din ultimii 100″, se arată în textul proiectului pentru care Sfântu Gheorghe care aspiră, în numele Ţinutului Secuiesc, la titlul ce capitală europeană pentru anul 2021.

Rămâne de văzut dacă autorităţile române, prin Ministerul Culturii, sunt de acord să valideze un oraş care candidează pentru o regiune inexistentă din punct de vedere legal, folosită adesea de politicienii maghiari pentru a-şi promova demersurile autonomiste.

Citeşte şi

0 Comentarii

Shares