Oct 27, 2020, 22:26

Vasile Dâncu, în delir mistic. Ţine în mână „stindardul greu de grănicer perpetuu”. Ce spun specialiştii

dancu misto

Ministrul Dezvoltării, vicepremierul Vasile Dâncu, este foarte ocupat de când a fost numit în funcţie, împărţindu-şi activitatea între ceremoniile universitare şi oficiale şi pagina de Facebook, unde zilnic împărtăşeşte publicului lungi texte de profunzimi abisale. 

Unul dintre aceste texte spune următoarele:

„Cei care mi-au pus în mână stindardul greu de grănicer perpetuu s-au bazat pe faptul că niciodată nu voi rătăci cărarea cu o asemenea sarcină încredințată de memoria străbunilor mei năsăudeni”

„Vă mulțumesc, prieteni, pentru că ieri m-am înzăpezit în valul vostru de afectivitate, cateva mii de mesaje, telefoane și mailuri mi-au înfrumusețat orele zilei mele aniversare, m-au înghesuit într-un colț al sufletului meu depășit de situație”

„Cei care m-au învățat să nu mă bazez pe noroc, ci doar pe propriul meu efort au reușit să mă trimită pe calea cea grea, dar singura adevărată”

„Camarazii care mi-au pus viața lor în brațele mele, chiar în vremuri de aparentă pace, m-au făcut să fiu mai atent la propria mea viață și la semnificația ei în lume.
Dar de la voi, foștii și actualii mei studenți, am învățat, zilele acestea, lecția cea adevărată. Mulți mi-ați povestit întâmplări și replici dintr-un trecut care-mi pare tot mai îndepărtat, imagini și vorbe mi-au reîncălzit sufletul. Pe unele le uitasem, altora nu le-am dat importanță în momentul acela. Cele mai multe lucruri despre care unii dintre voi spuneți că v-au marcat viața au fost idei de o clipă, reacții neregizate la interacțiunea noastră umană, clipe, pur și simplu. Dar mesajele voastre mă îndeamnă să mă întreb: oare în câte din clipele vieții mele de dascăl și prieten al vostru nu am avut inspirația sau talentul de a percepe momentul de cumpănă și cuvintele mele nu au reușit să ajute, să mângaie sau să motiveze? Mă întreb în câte momente nu am reușit să-i însuflețesc pe unii dintre colegii voștri să se sacrifice, să lupte, să nu se dea bătuți, să creadă până la capăt? De ziua mea, nimeni nu mi-a vorbit despre eșecuri, doar despre victorii și niciunul dintre învinși nu s-a gândit să vină să împărtășească cu mine măcar o parte din înfrângere. Mă întreb de câte ori am trecut pe lângă nefericirea sau disperarea voastră fără să înțeleg că aveți nevoie de dascăl sau de un prieten mai mare și eu nu am știut, nu m-am priceput? Dacă aș fi avut în fiecare clipă starea de grație care te pune în sinergie cu celălalt, atunci aș fi folosit fiecare clipă pentru iubire, pritenie sau camaraderie, fără vacanță, fără pauză sau concediu.
Anii, reperele false ale vieții noastre, sunt niște aglomerări statistice ale unor întâmplări care își pierd prin trecerea timpului zestrea de viață, de sudoare și sânge. Clipa, nu anii, este adevărata măsură a vieții. Clipa cea repede, cum spune Luceafărul, este cea pe care trebuie s-o prețuim, să n-o ticăloșim, s-o dedicăm vieții, iubirii și prieteniei.
Anii sunt niște construcții artificiale care mint, clipa este cea în care ne dovedim umanitatea, doar clipa e plină de viață. Anul este doar o colecție de amintiri. Sunt trist pentru clipele pe care le-am pierdut, mă bucur pentru clipele în care am salvat viața din ghearele morții lente care este curgerea neînsoțită de umanitate, solidaritate și speranță.
Să stăm treji pentru clipa care poate salva o viață, să ne fie frică de clipa care se golește de viață adevărată”

Printr-o coincidenţă, azi a fost dat publicităţii un studiu care arată că  persoanele receptive la „aiurelile aşa-zis profunde, aparent intelectuale” sunt mai puţin inteligente, mai puţin dispuse să reflecteze şi mai înclinate să creadă în teorii ale conspiraţiei, în paranormal şi în medicina alternativă.

Gordon Pennycook, doctorand la Universitatea Waterloo din provincia canadiană Ontario, şi mai mulţi colegi ai lui au testat câteva sute de voluntari într-un studiu care a evidenţiat această legătură. Studiul lor a fost intitulat „On the reception and detection of pseudo-profound bullshit” („Despre receptarea şi detectarea aiurelilor aşa-zis profunde”) şi include cuvântul „aiureli” de exact 200 de ori, precizează independent.co.uk, citat de Mediafax

Definirea „aiurelilor” reprezintă o sarcină destul de dificilă, însă Gordon Pennycook şi colegii săi au reuşit să explice în studiul lor anumite tipologii.

De exemplu, ei au prezentat voluntarilor următoarea afirmaţie „aşa-zis profundă”: „Înţelesul ascuns transformă frumuseţea incomparabilă a abstractului”.

„Deşi această declaraţie ar putea să pară că transmite un posibil înţeles profund, ea este în întregime o colecţie de cuvinte răsunătoare, puse împreună la întâmplare într-o frază, care respectă structura sintactică”, afirmă autorii studiului.

„Aiurelile”, în contrast cu nonsensul pur, reprezintă ceva care sugerează, dar nu conţine un înţeles adecvat sau un adevăr”, au adăugat cercetătorii canadieni.

 

Una dintre concluziile studiului, ce pare a avea rolul unei condamnări, spune că persoanele care au fost mai receptive la declaraţiile pline de „aiureli”, acordându-le note ridicate pe scala profunzimii, au fost în acelaşi timp „mai puţin dispuse să reflecteze, au prezentat abilităţi cognitive mai mici (inteligenţa verbală, fluenţă în exprimare, abilitatea de a învăţa şi folosi concepte numerice) şi au fost mai predispuse la confuzii ontologice”.

De asemenea, aceleaşi persoane sunt mai înclinate să aibă „credinţe religioase şi paranormale” şi mai înclinate „să creadă în medicina complementară şi alternativă”.

„Descoperirile noastre sunt complementare cu ideea că tendinţa de a considera profunde acele declaraţii vagi şi lipsite de sens reprezintă un fenomen psihologic legitim, ce prezintă o asociere consistentă cu unele variabile de interes teoretic”, au precizat autorii studiului.

Odată cu creşterea uriaşă a comunicării pe internet, pe sistemele de mesagerie instantanee şi pe reţelele de socializare, oamenii sunt mai expuşi ca niciodată la acest tip de „aiureli aşa-zis profunde”, au completat cercetătorii canadieni.

Citeşte şi

0 Comentarii

Shares