AGADEZ, Niger— În acest avanpost prăfuit al deșertului, aflat la 200 de mile de cel mai apropiat oraș, Idriss Mohammad și-a petrecut tinerețea chinuindu-se să câștige o pâine fiind șofer pentru turiști în Sahara.
Acum el aduce în deșert un grup mult mai profitabil de călători: imigranți care speră să ajungă pe țărmurile Europei.
În fiecare zi de luni, înghesuie 30 de africani din Senegal, Gambia, Nigeria și din alte părți, într-o Toyota, și îi conduce timp de patru zile peste dune și câmpurile de lavă împietrită pentru a-i strecura în Libia, unde pasagerii săi speră să se îmbarce pe bărcile care traversează Mediterana.
Călătoria de 1000 de mile este pe cât de profitabilă, pe atât de periculoasă: Mohammad spune că a fost împușcat și jefuit de mai multe ori. Dar în cinci ani, a făcut destui bani cât să își cumpere o casă cu cinci dormitoare și un magazin. Acum își extinde afacerea de trafic cumpărând mașini noi.
„Libia e profitabilă”, a spus el după ce și-a parcat prospăt cumpărata Toyota Land Cruiser. Un telefon mobil îi atârna din buzunar.
„Noi îi ajutăm pe săraci să ajungă în locuri cu oportunități”, a adăugat el. „Ăsta este noul turism”.
Transformarea lui Mohammad dintr-un sărac ghid turistic în membru al unei imense rețele de contrabandă a urmărit explozia unei afaceri globale cu profit anual de zeci de miliarde de dolari: introducerea săracilor în țările bogate.
Banii imigranților transformă unele din cele mai neașteptate locuri ale economiei globale, în special Agadez, un îndepărtat punct din Sahara care a servit în trecut ca popas pentru caravanele ce se îndreptau către orașele mediteraneene.
Acum această poartă a Saharei este în plină înflorire, fiind un punct vital în cel mai mare val de imigrație de la al doilea Război Mondial încoace.
„Aduce orașul la viață”, a spus despre traficul de imigranți Abdourahamane Moussa, secretarul general adjunct al guvernului regional. Politicienii europeni care speră să sufoce rutele de contrabandă au venit în biroul lui Moussa ca să își prezinte solicitările. Dar nu e așa de simplu.
„Imigranții cumpără lucruri, consumă produsele noastre, ne înviorează economia”, a spus Moussa. „Oamenii de aici profită din asta. Cum putem să oprim așa ceva?”.
Anul acesta se estimează că mai mult de 150 000 de imigranți vor trece prin Agadez, un oraș de 140 000 de oameni, susține guvernul local. O creștere de 400% de cînd a izbucnit criza din Libia în 2011.
Odată ajunși aici, imigranții vor cheltui poate 100 de milioane de dolari anul acesta doar ca să ajungă în Libia, estimează oficialii. Unii se opresc să muncească acolo, alții speră să treacă peste Mediterana și să ajungă în Europa.
Pe acest traseu, banii lor ridică nivelul de trai în acest oraș îndepărtat din deșert, într-o țară în care cei mai mulți oameni trăiesc cu mai puțin de 2 dolari pe zi.
Acum 10 ani, localnicii își transportau produsele și banii pe cămile și măgari și locuiau în case din chirpici luminate de lumânări. Acum, străzile sunt înțesate de motorete și limuzine. Noi vile din ciment au înlocuit casele de chirpici. Multe dintre ele au panouri solare și antene de satelit. Cămile nu se mai găsesc.
14 bănci și sute de agenții de transfer de bani servesc acum într-un oraș care acum 10 ani nu avea niciun bancomat. Transferul de bani prin telefon este înfloritor. Amadou Massoï, a cărui operațiune constă într-o bancă de lemn, un telefon mobil și un carnețel, notează în fiecare zi cifra de afaceri: 16,443.94 de dolari într-o zi, 17,911.05 a doua zi, 19,718.90 de dolari a treia zi.
„Mulți oameni care se ocupă cu asta au reușit să se căsătorească, să aibă copii, să construiască case și să-și hrănească familiile”, a apus Massoï. A fost unul dintre cei 5 operatori de transfer de bani prin telefon care au deschis afaceri ]n 2005. „Acum sunt câteva sute. dacă încerci să oprești imigrația, ei nu vor fi de acord”, a explicat el.
Politicienii din Europa și SUA nu văd lucrurile așa. Un număr fără precedent de imigranți uciși în Mediterana în primele luni ale acestui an i-au forțat pe oficialii UE să înmulțească patrulele pe mare pentru a opri afluxul de bărci din Libia. Legislația referitoare la contrabandă este luată în discuție.
Guvernul din Niger – la presiunea finanțatorilor din UE – a adoptat în luna mai legi împotriva traficanților, care îi forțează pe șoferi și imigranți să aibă documente de identificare asupra lor.
Mii de imigranți ilegali din Estul și Vestul Africii sunt traficați din Sahara către Libia, înainte de a fi îmbarcați pentru a ajunge în Europa. În 2015, în jur de 170 600 de imigranți au plecat din porturile libiene. Acesta sunt principalele țări din care provin și cele mai populare rute ale traficului de imigranți
Imigranții nu se opresc în Agadez. Orașul are tabere unde aceștia dorm pe ciment, sub acoperiș de stuf, așteptând următorul transport către nord. Într-o tabără, 31 de bărbați și-au petrecut a patra noapte în așteptarea cursei către Libia, unde vor să-și caute de lucru. „E a cincea oară când mă duc acolo”, a spus unul. „La mine e a șasea”, a spus altul.
Dincolo de Agadez, impactul afluxului de migranți este chiar mai dramatic. taberele de nomazi au devenit orașe de tranzit pe deplin dezvoltate, cu moschei, benzinării, restaurante, service-uri auto și băcănii. Hoteluri modeste au început să apară în satele din Niger, ca de exemplu în Tourayat, unde sunt detașați ofițeri ai armatei, ca Yacouba Mounkaita.
„Oamenii ăștia vor să meargă undeva și nu e treaba mea să îi opresc”, a spus el, stând sub un copac lângă doi adolescenți care trebuie să ajungă în Libia. „Am prea multe lucruri de făcut. Plus că ei îmbunătățesc afacerile”, a spus el.
Riscul de a traversa deșertul de aici este mare. La fel cum au murit cei 2000 de oameni pe Mediterana, tot pe atâția au fost uciși traversînd Sahara, conform Institutului pentru Migrație de la Geneva.
În deșert sunt tâlhari înarmați cu AK 47. Un alt grup care câștigă în această afacere a traficului cu imigranți. Înflorirea economică din Agadez se poate transforma rapid într-un focar de criminalitate și violență, avertizează agențiile de dezvoltare din Niger.
„Orașele de tranzit pentru imigranți urmează acest model: mai întîi au un boom economic, cu profit pentru mulți oameni, apoi afacerea atrage și criminalitatea. Vezi criminalitate, muncă forțată și excrocherie, toate în același timp”, a spus Giuseppe Loprete, șeful misiunii Internaționale pentru Migrație în Niger.
0 Comentarii